profesorul de botanică Jan Brueghel :)

 

E a doua oara cind postez o natura moarta, prima fiind cea pictata de Luca Forte, expusa la Galeriile Nationale de Arta din Ljubljana – Slovenia, si despre care am vorbit cu mai mult timp in urma.

Deci cunoscind faptul ca natura moarta nu e genul de pictura care sa ma atraga, va veti intreba poate ce am gasit la acest tablou care, in fond, nu are nimic senzational.

Eu am descoperit totusi ceva :)

Dar mai intii sa-l prezint.
Tabloul in cauza, executat de pictorul flamand Jan Brueghel cel Batran (1568-1625), se afla la Muzeul National de Arta din Bucuresti. E vorba de un ulei pe lemn, nedatat, ce a fost inregistrat sub numele Vas cu flori.
Un tablou asemanator, intitulat Buchet si datat 1602, se afla la Pinacoteca din Munchen.
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Bouquet_(Jan_Brueghel_the_Elder).jpeg

Trebuie sa spun si citeva cuvinte despre familia de pictori flamanzi Brueghel. Istoria artei consemneaza mai multi Bruegheli, arborele lor genealogic putind fi studiat aici.

Cel mai important a fost Pieter Bruegel cel Batran, denumit si Bruegel al Taranilor, care si-a semnat lucrarile renuntind la litera „h” din nume.
El a avut doi fii : Pieter Brueghel cel Tanar – denumit Brueghel al Iadului si Jan Brueghel cel Batran – cunoscut sub numele de Brueghel de Catifea.
Tablouri ale ambilor frati, dar si ale renumitului lor tata, se gasesc expuse in Romania, la Muzeul Brukenthal din Sibiu si la Muzeul National de Arta din Bucuresti.
Jan Brueghel cel Batran a avut trei copii, doi baieti si o fata. Fii lui, Jan Brueghel cel Tanar si Ambrosius Brueghel, au devenit la rindul lor pictori, insa nu s-au ridicat la valoarea artistica a bunicului sau a tatalui.

Ce mi s-a parut interesant in acest tablou?
O floare! Da, o floare, dar nu o floare ca oricare alta.

Desi cunostintele mele de botanica si zoologie sunt undeva sub linia de plutire :), totusi am reusit sa identific floarea ciudata de culoare rosie din centrul picturii.
E vorba de o specie de lalea salbatica ce creste in mod spontan la poalele muntilor Zagros din Iran, in provinciile Hamadan, Ilam, Isfahan, dar mai ales in Cele Patru Tinuturi ale Bakhtiarilor/Chahar Mahale Bakhtiari.
In limba engleza e denumita imperial tulip, crown tulip, inverted tulip sau upside down tulip …

 


 

E adevarat ca laleaua e considerata simbolul Olandei, insa ea a ajuns in Tarile de Jos de abia in 1592. Se stie ca ambasadorul Austro-Ungariei la Inalta Poarta Otomana, Ogier Ghiselin de Busbecq, ii da in dar citiva bulbi de lalele prietenului sau, botanistul olandez Carolus Clusius.
In perioada 1558-1562 el a lucrat la Gradina Imperiala din Viena.
Clusius munceste timp de treizeci de ani pentru a perfectiona culorile, forma petalelor si textura lalelelor.
Se mai stie ca turcii au adus aceste flori din Persia si le-au cultivat in gradinile sultanului, atrasi in special de forma lor care se asemana foarte bine cu turbanul, tulbend in limba turca, de aici derivind si denumirea de tulip.
Olandezii au depus multa pasiune in cresterea si imbunatatirea speciilor de lalele, caldura coloristica a petalelor contopindu-se cu raceala si stropii de ploaie ai nordului.

Numele de lalea a fost preluat din limba persana unde لاله, lale(h) – cu „h mut”, e consemnat in cele mai vechi texte scrise in persana avestana, Zend Avesta.

Tabloul din Romania nu este datat, insa tinind cont de perioada in care a trait pictorul flamand, si anume 1568-1625, dar si de tabloul identic de la Munchen, datat 1602, am descoperit un lucru.
Jan Brueghel cel Batran a fost printre primii, dar cred ca si printre putinii olandezi ce a vazut cu ochii lui lalelele salbatice aduse din Persia.

Unde le-a vazut?
Nu exista cineva care sa stie raspunsul la aceasta intrebare :)
Poate ca in sera unui pasionat de flori exotice, poate in casa unor notabilitati sau in cea a unor negutatori bogati ce nu se dadeau in laturi sa plateasca in guldeni de aur orice lucru rar si de pret.
Detaliul picturii dovedeste clar faptul ca pictorul a vazut de foarte aproape laleaua imperiala persana.

Atentia pentru detalii a unor pictori olandezi si flamanzi, cum ar fi Jan van Eyck, Johannes Vermeer sau Gerrit Dou, mi-a scos de multe ori exclamatii mute de admiratie.

Dar sa revin la subiect.
Cred ca respectivele lalele nu s-au cultivat pe scara larga in Olanda, caci daca s-ar fi cultivat, ar fi strabatut secolele si ar fi fost imposibil ca alti pictori sa nu le fi imortalizat pe pinza.

Frumusetea lor salbatica e imposibil sa nu fie remarcata :)

Anunțuri

22 de gânduri despre „profesorul de botanică Jan Brueghel :)

  1. >Foarte interesanta analiza, dar mai ales concluziile. Acelasi botanist a fost de asemenea printre primii care a aclimatizat in Olanda (Europa, putem spune) cartoful si alte plante americane (printre care si vestitul canabis). El a descris aceste plante – pentru prima data in Europa – in Rariorum Plantarum Historia, Exoticorvm Libri Decem si Cvrae Posteriores (Mai buna decat pg in eng a Wiki este cea in germana… tot jalnica, dar macar mentioneaza cartoful :-) )Printre alte plante se numara si floarea soarelui, piperul brasilian, tutunul, cacao etc, etc. (aproape vreo 200). Aceste lucruri ma fac sa ma gandesc la reprezentari ale acestor plante in operele pictorilor olandezi ai vremii…

    Apreciază

  2. >@oceania:), eu am remarcat ‘floarea’ fara sa-mi atraga nimeni atentia. La acea data nu stiam ca e vorba despre o lalea.In urma cu doi ani, vara, am facut un tur al provinciei Hamedan. De abia atunci cind am zarit niste lalele salbatice undeva in apropierea pesterii Ali Sadr, mi-am adus aminte de tabloul lui Jan Brueghel…. si uite asa am mai dezlegat un mister :)@anonimFlorile de cimp si cele de padure au un fel de noblete naturala :)@ lanternativaChiar mi-ai stirnit curiozitatea in legatura cu Clusius. Ce concluzii ti s-au parut interesante? … nu-mi dau seama.

    Apreciază

  3. >1. Jan Brueghel cel Batran a fost printre primii, dar cred ca si printre putinii olandezi ce a vazut cu ochii lui lalelele salbatice aduse din Persia.2. Nu exista cineva care sa stie raspunsul la aceasta intrebare3. Cred ca respectivele lalele nu s-au cultivat pe scara larga in Olanda…Cum toate acestea se afla spre sfarsitul textului le-am luat ca pe niste concluzii… ;))

    Apreciază

  4. >Daca nu ai mai posta in acest blog m-as intrista. A te descoperi, citindu-ti scrierea onesta, inteligenta, mereu surprinzatoare, frumoasa e binecuvantarea serilor mele.A, si de acum , ori de cate ori ma voi afla in fata unui tablou, voi cauta si o poveste, asa cum am invatat aici, sau istoria unui om.

    Apreciază

  5. >@loazetteDe cite ori voi vedea ca ai postat un comentariu, va trebui sa vin cu o umbrela. Ploua cu complimente :)Mi-e imposibil sa privesc un tablou sau o sculptura fara sa ma gindesc ce e in spatele lor.Din moment ce opera de arta nu e generata de un program de calculator, e firesc sa aiba o poveste. Autorul ei are o poveste, mistere chiar.Atunci eu, ca privitor, incep sa-mi pun intrebari.Oricine poate face acelasi lucru.Daca vei incerca sa privesti si tu in acelasi fel, vei raminea uimita sa vezi ce lucruri extraordinare poti descoperi.Cu aceasta ocazie iti fac cadou un link : http://eexergy.blogspot.com/search?q=poti+tese+povesteImi pare bine ca prin ceea ce scriu te fac sa revii :)@MaryFiecare om are o poveste a vietii lui. Cred ca si plantele au, pacat numai ca noi nu cunosteam aceste povesti. Am vrut sa revad clipul cu desenele animate inspirate din picturile lui Marc Chagall, dar am vazut ca iarasi ti-ai trecut blogul ‘la privat’ …@LanternativaAsa zisele concluzii la care am ajuns eu nu reprezinta niste certitudini. Mai ramine sa fie probate.Luin in calcul ceea ce am reusit sa vad din pictura flamanda si olandeza din perioada anterioara secolului XVIII, am tras concluzia ca respectiva specie de lalea imperiala persana nu a mai fost pictata de alti mari sau mici maestri.Aventura mea in pictura olandeza a inceput cu mai multi ani in urma si a fost generata de un tablou anonim.http://eexergy.blogspot.com/search?q=misteriosul+olandez

    Apreciază

  6. >@MaryMultumesc pentru link. A fost o surpriza foarte placuta sa descopar pe blogul tau picturile lui Chagall transformate in desene animate …@LauraIn primul rind iti urez bun venit pe blog :)In al doilea rind ma bucur ca ti-a placut pictura. Dupa cum am spus, pe mine nu ma atrag naturile moarte.Despre un alt Brueghel am de gind sa vorbesc in viitor.@LanterntivaReferitor la comentariul pe care l-ai facut la Madona cu mitraliera … am incercat sa dau de un link care sa ma duca la lucrarile lui Sittow din Estonia, expuse in Estonia. Nu am reusit sa gasesc ceva.

    Apreciază

  7. >Ce frumos, nu mai sunt valabile link-urile…O vei gasi la:Vincent van Gogh – Imperial Crown Fritillaria in a Copper VaseWilliam Curtis – Couronne impérialePierre-Auguste Renoir – Nature mortJohann Jakob Walther – Fritillaria imperialis Aurora (crown imperial) plate 23 from the Nassau FlorilegiumWanna.

    Apreciază

  8. >@CELLAPe tine te aud intotdeauna pentru ca ‘stii sa taci foarte frumos in versuri’ :), insa uneori mi se intimpla sa nu am cuvinte sa raspund la fel de frumos. Sper sa intelegi ce-am vrut sa spun.@wannaCiudat! La mine, linkurile pe care le-ai dat in primul comentariu functioneaza perfect :)Multumesc pentru adrese si informatii.In ceea ce priveste picturile lui van Gogh si Renoir, eu cred ca ei au vazut in Franta respectivele lalele imperiale.Dupa cum am spus, cercetarile mele s-au limitat la pictura olandeza si flamanda din sec XVI-XVIII, iar printre tablourile pictate anterior secolului al XVII-lea, nu am descoperit alte reprezentari ale acestei flori.Despre tabloul lui van Gogh stiam, insa Renoir a constituit o surpriza.Multumesc :)

    Apreciază

  9. >am gasit informatii despre modul in care botanistul Clusius i-a inspirat inspirat pe pictorii olandezi. sper sa fie de folos…………..Artists, botanists, illustrators, and publishers all drew from each other's work, creating an intellectual and artistic climate that stimulated the flourishing of flower still-life painting at the beginning of the seventeenth century. For example, the Leiden painter Jacques de Gheyn II, whose Still Life with Flowers, c. 1602/1604, is in this exhibition, was inspired by Carolus Clusius, the famous botanist who moved to Leiden in 1593 to lay out the university's botanical garden.Flowers and paintings of flowers became a central passion in The Netherlands, as exotic species poured in from the Balkan peninsula, the Near and Far East, and the New World. Botanists and private collectors eagerly sought to acquire unusual flowers–the scarlet lily, the fritillaria, and, above all, the tulip–which they cultivated in their gardens. The exhibition presents sheets such as Jacob Marrel's Admiral d'Hollande, 1642, from "tulip books" that artists created for prospective buyers during the tulipmania of the mid-1630s, as well as watercolor drawings of prized blossoms such as Jan Withoos' Morning Glory, c. 1670, which were commissioned by garden owners……………….http://74.6.239.67/search/cache?ei=UTF-8&p=jan+brueghel+elder+fritillaria&fr=yfp-t-501&u=www.nga.gov/press/1999/botpr.htm&w=jan+brueghel+elder+elders+fritillaria&d=fX2VCw-YSKEn&icp=1&.intl=us

    Apreciază

  10. >@anonimInteresant. Deci va trebui sa-i acord mai multa atentie botanistului Carolus Clausius … eventual sa descopar cu ce pictori ai vremii intretinea relatii amicale.@LanternativaM-as bucura sa gasesti macar un link. Eu nu am reusit …Cu ocazia acestui blog am primit multe informatii si observatii interesante.Inca o data multumesc tuturor.

    Apreciază

  11. >Articolul dvs. a fost incantator pentru un novice ca mine, iar observatiile si comentariile de o calitate ce ar trebui intalnita pe toate blogurile serioase. AM avut o impresie placuta ca lector, dar si o senzatie kunderiana de „deja vu” citind seria dvs. despre „IL”. In plus, sunt sigur ca am atins cu palmele florile acestea de cateva ori … dar nu-mi amintesc unde.

    Apreciază

  12. >Ar trebui dat un premiu pentru parcurgerea textelor ce il compun pe IL :)Oricum, Kundera nu se numara printre autorii mei prefearati.Mi se pare foarte ciudat faptul ca acest tablou sa faca ca mai multe persoane sa-si spuna parerile. In mod sigur a placut. Mie insa nu mi se pare deosebit … dar ma rog, gusturile nu se discuta.Despre atingerea acestor flori, cine stie?! … poate intr-o alta viata, anterioara, pentru cine crede in asa ceva

    Apreciază

  13. >Nu-i lalea,ci Coroana Imparatului.Asa se numeste floarea asta si numele stiintific nu i-l stiu,inca,dar sper sa-l aflu.Am avut in gradinuta copilariei mele si apoi in cea in care ma intorceam sistematic,la parinti,florile astea.Noi asa le spuneam…Coroana Imparatului.Superba floare,superb tabloul.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s