inspirații în alb negru

Valentino, colecția de toamnă 2015

Vă informez că tocmai ați început lectura unui articol ceva mai lung. Sper să nu fie atât de plictisitor încât să-l abandonați înainte de a ajunge la final.

De mai multe ori am scris despre designerii străini care s-au inspirat din patrimoniul etnografic românesc și care au indicat sursa de inspirație. Mă refer la Yves Saint Laurent, Tom Ford, Oscar de la Renta, Jean Paul Gaultier și Altuzarra, acesta din urmă va fi prezentat într-o postare viitoare.

Pe lângă aceștia mai sunt destui alții, și destule case de modă sau branduri, care nu pomenesc  nici un cuvințel despre modelele scoase pe piață, sau, și mai rău, indică o sursă falsă.
Așa a făcut creatoarea afro-americană Tory Burch, plagiatoarea sumanului de la Tismana – purtat cu mândrie de Regina Maria – prezentat de dânsa ca fiind de inspirație africană.
Am tratat subiectul în mai multe rânduri ;
https://exergy33.wordpress.com/2017/08/02/prea-mici-pentru-o-industrie-atat-de-mare/

Alții, cum sunt cei de la Dior, Valentino, Redemption, Josie Natori, Dolce Gabbana, Etro, Figue, Free People, Carolina Hererra, Max Azria, Isabel Marant, etc au luat ce le-a plăcut ca și cum ar fi fost al lor.

Modelul prezentat de Valentino în colecția de toamnă 2015 l-am adus în discuție într-o postare mai veche.
Mă reîntorc azi la el pentru a continua seria brandurilor care și-au făcut un obicei de a lua pe ascuns frumuseți din lada noastră de zestre.

Acest produs al casei Valentino reprezintă o copie a unui suman din Bucovina. Se vede cu ochiul liber.
Am introdus imaginea de mai sus deoarece. dacă veți da click pe ea în Galerie, veți afla la cât se ridică întreaga ținută, fără cizme.

Iată ce am citit pe acea pagină de catalog :
Black dyed sheap shearling (Italy) and cream suede vest with black embroidery of grosgrain and beads in sizes 4-8, $17 500.
Black silk tulle lace dress with beads in sizes 4 and 8, $21 000.

Totalul se ridică la 38 500$ … cam cât o garsonieră într-un cartier mai de la margine al Bucureștiului.

Etro .. o casă de modă ale cărei creații îmi plac deoarece acoperă plaja ethno-fashion.
Dar ce să vezi ?!
Și ei au obiceiul de a lua pe ascuns ba una, ba alta, ba de la noi, ba de la alții, ca și cum li s-ar cuveni totul.
Sper să nu mă înșel atunci când afirm că în cele două modele prezentate în continuare se regăsesc elemente din costumele populare românești, accente usor de recunoscut chiar și de către un ochi mai puțin avizat.
Vă las pe voi să judecați.

Etro, 2016

Etro, colecția de primăvară 2017

Și iată că am ajuns la Dolce Gabbana ;)

Ei au prezentat acest produs în seria Military Jacket. Modelul de pe spate nu mă duce deloc cu gândul la un veston militar ci la cu totul altceva.

Dolce Gabbana, colecția de toamnă 2016

Și această rochie, cel puțin mie personal, mi se pare a fi o ie stilizată.

Redemption, colecția de primăvară 2017

 

Recunosc că îmi place ținuta în ansamblu. Stilistul și-a făcut treaba cum trebuie ;)

Josie Natori, colecția toamnă-iarnă 2014-15

Nu cred că mulți dintre noi să fi auzit de Josie Natori.
Eu nu auzisem de creatoarea de modă filipineză până in urmă cu vreo jumătate de an. Această bluză m-a făcut să o aduc aici pe blog.

Sursa de inspirație a acestei bluze e reconoscibilă cu ușurință.

ținută concepută de brandul Free People

 

Propun încă o ținută ce ne pare foarte cunoscută.
Actrița Camille Belle poartă o bluză semnată Carolina Herrera.
Am căutat mai multe informații și am descoperit că celebra creatoare de modă din America și-a prezentat creația ca fiind o Bohemian Blouse ;)
Deja nu mai pot. Păi bluza asta țipă în gura mare că e o ie românească.
Acesta e un tertip folosit de mai multi creatori de modă. Atunci când nu vor să indice în mod explicit sursa de inspirație se folosesc de termeni precum peasant, Bohemian, East-European, Balcanic, rustic … sau Matisse inspired.

Dar oare Matisse de unde s-a inspirat ?

 

Camille Belle într-o bluză Carolina Herrera

Am descoperit un produs pus la vânzare de brandul Figue, brandul acela care și-a însușit – ca să nu spun furat – un pieptar din Bistrița Năsăud.
https://exergy33.wordpress.com/2018/11/20/poveste-fara-sfarsit/

Figue

Voi încheia cu o rochie Max Azria  frumos inspirată din portul transilvănean.

Max Azria, colecția de toamnă 2012

 

 

 

Free website hit counter

poveste fără sfârșit

Am intitulat astfel această postare deoarece am impresia că plagierea portului popular românesc de către designeri străini și case de modă de renume nu se va încheia niciodată.

Astăzi mă voi opri la o piesă din patrimoniul cultural al bistrițenilor.
E vorba de un pieptar cu bumbi, cunoscut și sub numele de pieptar câmpenesc, confecționat manual în India și vândut pe situl Moda Operandi contra sumei de 4392 $.
Problema e că posesoarea brandului Figue, cea care a oferit spre vânzare aceasta minunată piesă vestimentară, a prezentat-o în colecția ei ca fiind o ”gypsy vest”.

Demonstrarea plagiatului îi aparține Alinei Isakovic, fondatoarea brandului IIana (ii Ana).

Deja mă enervasem la aflarea informațiilor referitoare la noul plagiat … dar m-am mobilizat pentru o cercetare mai amplă pe Internet dorind să înțeleg cum de s-a ajuns aici.

Mai întâi am avut bucuria să decopăr că respectivul pieptar din Bistrița-Năsăud a fost inclus în lucrarea Portul Popular de Sărbătoare (1984) scrisă de Elena Secoșan si Paul Petrișor.
Imaginea pieptarului am descoperit-o pe pagina de Facebook Arta Acului la Români.

Nu vă rămâne decât să comparați imaginile.

Apoi am purces în căutarea proprietarei brandului Figue.
Este vorba de Stephanie von Watzdorf. Are o biografie interesantă … dar cel mai mult sunt mulțumită de elucidarea unui semn de întrebare.

Doamna von Watzdorf se naște în 1972 într-o familie multiculturală.  Tatăl ei a fost un comerciant de artă cu origini germane și franceze iar mama o balerină rusoaică. Dar nu o balerină oarecare ci fata renumitului coregraf Leonide Massine, amic cu Picasso și alți artiști ce-l frecventau pe celebrul pictor.

Stephanie von Watzdorf va absolvi  renumita Parsons School of Art and Design obținând din partea lui Calvin Klein premiul Golden Thimble (Degetarul de Aur) și o scrisoare de  recomandare ca intern pentru Yves Saint Laurent.
Cu un așa început promițător în lumea modei era clar că parcursul va fi pe măsură.
Ulterior va lucra pentru nume mari … Giorgio Armani, Ann Taylor, Ralph Lauren și, ce să vezi, din anul 2004 pe post de designer principal  pentru Tory Burch.
Da, exact acea Tory Burch care copiase fără scrupule sumanul din Tismana prezentându-l ca fiind de inspirație africană.

https://exergy33.wordpress.com/2017/08/02/prea-mici-pentru-o-industrie-atat-de-mare/

Am descoperit că ucenica dorea parcă să-și depășească maestra în ”arta plagiatului vestimentar ” ;)
Sunt convinsă că în atelierele de creație Burch a descoperit în amănunt frumusețea portului tradițional românesc.
Totuși nu pot înțelege cum de o persoană cu studii solide de fashion și design se poate coborî atât de jos și fura efectiv un model. Un furt cu bună știință și cu desconsiderarea totală a creatorilor anonimi români.
Am aflat, tot cu ajutorul Internetului, că ea a angajat sute de artizani din Etiopia, Kenya și India pentru a-i realiza ”creațiile”. Aceștia execută piesele vestimentare după desenele date convinși fiind că-i aparțin ei.
Dar nu are rost să mă mir deoarece mi-e foarte clar că, din poziția de designer principal pentru Tory Burch, a participat la furtul  sumanului oltenesc de la Tismana.

Figue înseamnă smochină în franceză.
Stephanie van Watzdorf spune că smochina e fructul preferat și-i aduce aminte de copilărie, de vacanțele petrecute alături de părinți în italia.
Stephanie a declarat că piesele vestimentare create de dânsa se adresează persoanelor neconformiste, boeme, spiritelor libere, călătorilor înnăscuți …
Într-un interviu afirma ; ”The Figue woman is timeless and ageless”.

Sunt convinsă că acest pieptar nu este singura piesă vestimentară furată și apoi trecută pe nume propriu. Sunt convinsă că a plagiat/furat din patrimoniul  țărilor africane, sud-americane, asiatice,  mizând pe faptul că sunt șanse slabe de a fi descoperită și că, chiar dacă cineva îsi va da seama, nimeni nu îi va face nimic și nu va fi trasă nicăieri la răspundere.

Tot despre spinoasa temă a plagiatului in lumea modei puteți citi o mai veche postare.

https://exergy33.wordpress.com/2017/09/19/schileru-versus-valentino/

Free website hit counter

 

Ană, Ană Lugojană !

costum popular din zona Lugoj – colecția Marius Matei

 

 

Ană, Ană Lugojană … vrei să fii ”Dulce Găbbană”  ?!!

Rima s-a compus singură în momentul în care am pătruns în lumea de basm a unei colecții de basm.
Zilele trecute am descoperit o lume minunată adunată părticică cu părticică de Marius Matei și care s-a transformat în câțiva ani în cea mai valoroasă colecție etnografică reprezentativă pentru Banatul de Cămpie, mai valoroasă decât tot ce se află în muzeele de stat din Romănia.

http://www.marius-matei.banaterra.eu/

 

 

costum de sărbătoare, Lugoj – colecția Marius Matei

 

 

Marea parte a obiectelor au fost confecționate în perioada interbelică dar, în această bine articulată colecție personală, exista și piese mai vechi datate undeva la începutul anilor 1900.
Deci, pe baza unui calcul aritmetic elementar, pot spune că cei de la Dolce Gabbana sunt cu un secol în urmă ;)

 

 

costum de sărbătoare, Banatul de Câmpie – colecția Marius Matei

 

Eleganța cromatică, finețea geometrică, aplecarea spre detalii, armonizarea amănuntelor, toate astea ne dezvăluie faptul că cele sau cei ce au realizat aceste piese au fost veritabili stiliști.

 

chintuș, zona Ciacova – colecția Marius Matei

 

Colecția lui Marius Matei cuprinde costume tradiționale, șube și chintușe (laibăre sau pieptare pentru femei) din blană de miel cu broderii colorate și aplicații din meșină, brâie și cingători, salbe, podoabe de cap, cotrânțe (cotranțe) brodate pe somot (catifea),  țesute din mătase sau din fir de lână de capră cu urzeală de  fir metalic, ștergare, chilimuri și poniave/poneave.

 

brâu, Banat – colecția Marius Matei

 

 

Închei cu acest brâu care mie mi-a furat inima … nu înainte să spun că Marius Matei este autorul mai multor lucrări de etnografie : Bănățenii de altădată, Măiestrie și meșteșug, Portul bănățean.
Marius Matei este muzeograf, un muzeograf în cel mai profund sens al cuvântului.
Vă invit să aruncați o privire și în lada de zestre virtuală ;)

……………………………………………………………………………………………………………..

PONEÁVĂ ~évi f. reg. 1) Țesătură groasă de lână, bumbac etc. din care se fac macaturi, covoare, cearșafuri. 2) Obiect confecționat din această țesătură. /<sb. ponjava

poneávă (ponévi), s. f. – (Banat) Preș. Sb. ponjava (Candrea). – Der. ponivos (var. ponevos), adj. (miop, greoi), probabil de la ideea „care are un văl pe ochi“ (după Cihac, II, 276, din sl. poniknąti „a-și pierde vederea“).

meșínă (-ni), s. f. – Piele tăbăcită. – Mr. mișine, megl. mișin. Tc. meșin, din per. mῑš „oaie“ (Șeineanu, II, 258; Lobel 63; Lokotsch 1469a)

cotrânță – catrință

CATRÍNȚĂ, catrințe, s. f. Obiect de îmbrăcăminte din portul național al femeilor românce, ținând locul fustei și constând dintr-o bucată dreptunghiulară de stofă, împodobită cu flori, cu fluturi sau cu motive naționale. – Comp. magh. katrinka, katrinca.
……………………………………………………………………………………………………………

 

Free website hit counter

elucidarea unui semn de întrebare ;)

Cornelia Bodescu, artizan și meșter popular
( Salva, Bistrița – Năsăud )

 

 

Postarea de azi se leagă de cea anterioară, cea cu husa Dolce & Gabbana pusă peste costumul traditional românesc încins cu un superb brâu multicolor.
Am revenit duminică la Muzeul Satului și am reușit să vorbesc cu creatoarea minunatelor piese expuse acolo … cingători și brâie, zgărdane și trăistuțe, ii și cămăși bărbătești … toate lucrate migălos cu sute și mii de mărgele.
Am întrebat-o dacă a pus intenționat husa de protecție din celofan sau a fost ceva inconștient cu simplul scop de a proteja acel valoros costum popular de intemperii sau mâinile vizitatorilor.
Dânsa mi-a confirmat varianta din urmă.
Bineînțeles că, dacă tot eram acolo, i-am povestit despre felul în care unele case de modă sau designeri s-au inspirat sau chiar au plagiat ”epsilon-metric” piese de îmbrăcăminte tradiționale românești, sintetizând ceea ce am postat aici pe blog referitor la subiect.

Surpriza a venit însă atunci când ea mi-a spus că mai mulți meșteri populari din Salva au lucrat încălțăminte brodată cu mărgele pentru, cine să crezi ?, chiar Dolce & Gabbana ;)
Iaă deci proveniența husei ;)
Doamna Bodescu nu a lucrat pentru celebra firmă deoarece preferă să-și realizeze singură designul pieselor și să le execute așa cum crede de cuviință.
Cei de la celebra casă italiană au venit cu modelele și materialele lor. Meșterii populari au contribuit doar cu manopera.
Misterul s fost dezlegat, dar nu pe deplin.
Spun că nu pe deplin deoarece atunci când am ajuns acasă am căutat pe net informații referitoare la colaborarea mai sus menționată și nu am găsit absolut nimic.
Oare autoritățile competente sau presa să nu fi știut/aflat nimic ?
Oare acesta e modul de lucru al celebrelor case de modă … adică nespecificarea locului de manufacturare al pieselor vândute apoi pe mii sau chiar zeci de mii de euro ?

Free website hit counter

Suceava nu e în Ucraina :)

Ukainian Fashion Week … numai ucraineana nu e ținuta ;)

 

Să o luăm cu începutul ;)
În luna octombrie a anului 2015 s-a desfășurat la Kiev săptămâna modei ucrainene, Ukainian Fashion Week, în deschiderea căreia a avut loc o paradă a costumelor populare ucrainene.
Această paradă făcea parte dintr-un proiect intitulat Vitoki care în traducere liberă înseamnă Origini.

 

același eveniment …  un alt plagiat

 

Nimic spectaculos până aici doar că, urmărind toate costumațiile respectivei parade, m-am încărcat cu energie negativă.
De ce ?
Răspunsul e simplu. Cum să fi stat indiferentă când am realizat că cel putin două ținute au fost pur și simplu copiate după costumele populare specifice femeilor din satele situate în podișul Sucevei (partea estică/central estică a județului) și zona orașului Rădăuți.

http://jetsetter.ua/stati/sobytie/vitoki-na-ukrainian-fashion-week.html

http://nv.ua/ukr/lifestyle/life/unikalnist-etnostilju-i-rozkish-natsionalnogo-ukrajinskogo-kostjumu-proekt-vitoki-na-ukrainian-fashion-week-74840.html

 

Mi-au revenit în minte timbrele colecționate prin școala generală căci printre ele se aflau și câteva cu portul popular specific diferitelor zone etnografice din Romănia.
Prima ținută postată pe blog, dealtfel și una din vedetele acelei parade ce se voia o reclamă pentru portul tradițional din Ucraina, reprezintă în fapt o copie a unei binecunoscute ținute bucovinene introduse în manualele de etnografie din România.

ținută din zona podișului Sucevei

 

 

Se știe că o parte din Bucovina și ținutul Herța îi aparține Ucrainei și e normal ca unele costume populare să fie asemănătoare dar la fel de normal ar fi fost să se dea credit și să se specifice că e vorba de un costum al minorității românilor din Ucraina.
Dar aici e o mică mare problemă. Respectivul costum este specific podișului Sucevei, neregăsindu-se în partea de Bucovină de dincolo de graniță.

Unii cârcotaași ar putea deschide o discuție despre huțuli. Da, numai că acestea două nu reprezintă costume populare specifice zonei montane locuite de huțulii din Suceava.
Deschid o paranteză mai amplă pentru a evita confuziile de suprafață.
În România, huțulii locuiesc în comunele Brodina, Breaza, Cârlibaba, Moldova-Sulița, Moldovița, Izvoarele Sucevei, Vatra Moldoviței și Ulma (din județul Suceava) și în comunele Bistra, Poienile de sub Munte, Repedea, Rona de Sus, Ruscova și Vișeu de Sus (din județul Maramureș) și în satele și cătunele aferente.
Originea lor e foarte disputată însă ei au ales să se considere români tocmai pentru a nu fi asimilați de ucraineni, neconsiderându-se ca fiind înrudiți ca neam cu ucrainenii deși vorbesc o limbă foarte asemănătoare cu ucraineana.
Locuitorii din aceste sate sunt afiliați Uniunii Generale a Etniei Huțule din Romănia.

 

 

femeie din Bilca
(comuna Bilca se află foarte aproape de granița cu Ucraina)

Pentru mine lucrurile sunt destul de clare. E vorba de un plagiat, de o însușire ilegală a unor valori de patrimoniu cultural, despre care nu am auzit ca cineva din partea statului român să se sesizeze.
Am căutat pe net sperând să găsesc o reacție în acest sens …

 

costume populare din zona orașului Rădăuți

 

Această bundiță cu poale reprezintă aproape un brand pentru multe sate sucevene din zona de podiș. Trăiesc cu impresia că Sofia Vicoveanca a purtat cândva o ținută identică întregită cu un batic de culoare galbenă ;)
Costumele bucovinene din zona montană au în componență bundițe scurte împodobite cu blană de dihor și cămăși cusute cu flori stilizate multicolore ori cu mărgele mărunte multicolore.

Dar să mă leg și de cea de-a doua ținută prezentată de către ucrainieni, compusă dintr-o cămașă atât de binecunoscută, introdusă deasemeni în atlasul etnografic,  și o fotă purtată atât în Bucovina cât și în Moldova.
Dau spre exemplificare un model de cămașă.

 

 

În final nu știu ce ar mai trebui să spun …

Free website hit counter