ciupercuța … the mushroom girl

?????????????

………………………………………………………………………………………………………………………..
Mai întâi i-am zărit basca cu buline și nasul cârn acoperit parțial de pletele lucioase, un păr cu firul gros ce denota o bună stare de sănătate. Lentilele ochelarilor reflectau lumina, așa că nu am reușit să-i văd prea bine ochii pe care, nu știu de ce, îî întuiam a fi de culoare închisă.

Atunci mi-a venit în minte și numele, The Mushroom Girl … sau mai pe românește Ciupercuța.
Apoi am remarcat combinația vestimentară foarte reușită.
Bulinele negre pe fond alb de pe bască în rezonanță cromatică cu dungile alb-negre ale pantalonilor dar si bordura in buline a gecii pe care o vedeam ca pe o linie de echilibru a ținutei.

Ciupercuța, surprinzător pentru mine, se deplasa singură … dar și foarte sigură.
Nu era însoțită de nimeni dar părea să fie la ea acasa acolo în Parcul Circului.
Călca ritmic, cu un pas hotărât, fără să acorde importanță celor din jur, în special grupurilor de copii cu biciclete, role și mingi, absorbită fiind de niște gânduri pe care eu una le bănuiam a fi serioase.

Îmi plăcea mersul ei pentru că mă ducea cumva cu gândul la prezentările de modă ale marilor designeri. Nu numai mersul ci și vestimentația interesantă cu personalitate și stil.

(pr)omisiuni

https://41dcdfcd4dea0e5aba20-931851ca4d0d7cdafe33022cf8264a37.ssl.cf1.rackcdn.com/12008654_op-art-gifs_t97543633.gif
imagine – Adam Pizurny

există promisiuni și promisiuni …

promisiuni făcute cu bună credință
dintr-un imbold imposibil de descris
în ciuda faptului că cel ce le face
se îndoiește el însuși că le va putea onora.

există promisiuni lansate din vârful buzelor
sau cu voce hotărâtă, prea hotărâtă uneori,
dar și cele făcute pe un ton indiferent
enervant prin neimplicarea transmisă la nivel subliminal.

există promisiuni făcute cu răceală
semănând mai mult cu o sentință emisă de un judecător placid
dar și cele ce țâșnesc ca o lavă fierbinte, în cuvinte clocotitoare.

există promisiuni simple, concise,
dar și promisiuni complicate
ca un roman polițist cu multe personaje de umplutură.

promisiuni ce sună a promisiuni
sau a minciuni
sau a liste de cumpărături făcute la repezeală.

promisiuni încălcate,
promisiuni duse la bun sfârșit,
promisiuni absurde, de taină,
dar și promisiuni inutile sau de o inutilă frumusețe.

există promisiuni și (pr)omisiuni  ;)

în așteptarea lui Caravaggio

?????????????

Mă îndoiesc că mulți dintre oamenii strânși în fața scenei improvizate în aer liber din Piața Constituției au realizat asemănarea dintre tânăra artistă a ansamblului folcloric Țara Vrancei și unele din picturile lui Caravaggio.
De fapt mă îndoiesc chiar că o bună parte din audiență să fi știut de existența unui pictor italian cu numele de Michelangelo Merisi da Caravaggio.
Ceea ce știu, pentru că am petrecut multe ore acolo, câteva zile la rând, este că audiența aceea pestriță a trăit la propriu pe acorduri muzicale din cele mai diverse zone folclorice: Maramureș, Teleorman, Vrancea, Tulcea, Vaslui, Giurgiu, Bistrița Năsăud, Timiș …

Mă reîntorc la personajul meu pentru a analiza în amănunt trăsăturile faciale, forma ochilor și machiajul, coronița din viță de vie dar și cămașa tradițională cusută în culori mai puțin obișnuite pentru portul popular românesc.
Bineînțeles că forma feței și ochii sunt cei care m-au făcut să mă gândesc la Caravaggio.

Acum în final mă întreb dacă dânsa a știut cu cine semăna în acea seară superbă de toamnă destul de caldă și cu un cer strălucitor …

o muză nu moare niciodată

cohen-and-ihlen-hydra-island

Unde poți întâlni mai ușor o muză dacă nu pe o insulă, iar dacă acea insulă aparține meleagurile grecești întâlnirea e și mai incitantă.

Cam așa a început povestea dintre Leonard Cohen și Marianne Ihlen. Se întâmpla demult, prin anii ’60, când insula Hydra a devenit mai mult decât casă pentru cei doi protagoniști ai poveștii.

Tânăra norvegiancă nascută în 1935 dorea să devină actriță însă părinții s-au opus. Fiind o fire rebelă și independentă ea fuge de acasă.
Îl întâlnește pe scriitorul Axel Jensen, cu care se va căsători, și împreună, în 1958, vor pleca din Țara Fiordurilor într-un loc mult mai cald, insula Hydra din Grecia.

0a401ac8b5201dd6873dfe5fbf650f1b

Vor trăi aici câțiva ani de efervescență creatoare și din iubirea lor se va naște un băiat. Dar povestea se va termina atunci când soțul o va părăsi pentru o altă femeie luând cu el și copilul.
La scurt timp se va muta împreună cu Leonard Cohen, un compozitor și cântăreț canadian ca mulți alții ce-și petreceau vacanțele pe insulă în căutarea succesului și inspirației creatoare.

Întâlnirea lor a fost emblematică.
Tânăra muză blondă cu ochi albaștri i-a inspirat multe melodii de pe cele două albume lansate în perioada următoare : Songs of Leonard Cohen (1967) și Songs from a room (1969).
Cele mai reprezentative rămân totuși So long Marianne, Bird on the wire și Hey, that’s no way to say goodby.
Pe coperta albumului lansat în 1969 o vedem pe Marriane la mașina de scris din modesta cameră în care locuiau pe insula Hydra, închiriată cu doar 14$ pe lună ;)
”So long Marianne ” s-a vrut un cântec de despărțire … dar acest cântec i-a ținut cumva împreună, ca un liant din sunete și cuvinte cu proprietăți magice.

Ei se vor despărți, Marianne căsătorindu-se în 1975 cu Jan Stang … o uniune ce a durat peste treizeci de ani, și părea că povestea se sfârșise prea dintr-o dată.

Leonard Cohen a compus multe melodii memorabile, și-a trăit viața alături de multe femei frumoase cu personalități puternice, a devenit un artist de succes, apoi chiar un idol, iar în final și-a găsit liniștea sufletească în credința Zen (în fond o sectă desprinsă din religia budistă)
Interesant că și Marianne, spre sfârșitul vieții, a devenit adepta Buddhismului Tibetan.
O altă legătură spirituală comună o va reprezenta desenul, pictura, redarea unui sentiment prin linii și culori …

lc-marianne

Dar să ajung la lucrul cel mai important.

Bolnavă de leucemie Marianne își aștepta împăcată sfârșitul.
O bună prietenă a luat legătura cu Leonard Cohen, deși Marianne trăia într-o totală discreție la care ținea foarte mult, și i-a spus care e realitatea.

Această ultimă scrisoare pentru muza sa din tinerețe a mișcat atunci milioane de oameni.

„Well Marianne, it’s come to this time when we are really so old and our bodies are falling apart and I think I will follow you very soon. Know that I am so close behind you that if you stretch out your hand, I think you can reach mine.

And you know that I’ve always loved you for your beauty and for your wisdom, but I don’t need to say anything more about that because you know all about that. But now, I just want to wish you a very good journey.

Goodbye old friend. Endless love, see you down the road.”

marianne-and-leonard-hydra-1960

 ” Ei bine, Marianne, am ajuns la vârsta la care suntem atât de bătrâni și corpurile noastre cedează și cred că te voi urma foarte curând. Să știi că sunt atât de aproape în urma ta încât dacă îți întinzi mâna, mă poți atinge. Știi că te-am iubit mereu pentru frumusețea și înțelepciunea ta, dar nu trebuie să mai spun ceva pe tema asta, pentru că știi deja. Acum vreau să-ți urez călătorie plăcută. La revedere, prietenă dragă. Dragoste nemărginită, ne vom vedea pe drum”.

Marianne va muri pe 28 iulie 2016, la doar câteva zile după primirea scrisorii.
Leonard Cohen, așa cum bine a presimțit, a urmat-o câteva luni mai târziu, mai exact pe 7 noiembrie în același an.