(Met)axa de cultură

          axele coordonatelor de gen

 

În cazul în care nu ați aflat această noutate de pe Mediafax.

Producătorii de film plănuiesc o variantă ”woke”, alertă la prejudecățile rasiale și la discriminare, a filmelor Harry Potter în care personajele magice vor fi interpretate de actori transsexuali și non-binari, potrivit DailyMail.
În ceea ce va fi văzut de mulți ca o provocare la adresa lui J.K. Rowling, scriitoare britanică, cunoscută mai ales drept autoare a romanelor de fantezie Harry Potter, care a fost atacată pentru că a pus sub semnul întrebării afirmaţii conform căreia femeile transsexuale sunt identice cu femeile biologice, realizatorii de film caută o distribuție diversă pentru rolurile principale.
Aceștia insistă asupra faptului că unele dintre personajele pentru noile versiuni – care vor fi difuzate sub forma unei „serii web” – nu pot fi interpretate de actori albi, inclusiv rolul principal al lui James Potter, tatăl tânărului vrăjitor Harry.
Potrivit notelor de casting, acest rol este deschis doar unui actor care este „asiatic, negru, de origine africană, etnic ambiguu, multirasial, de origine indigenă, latino, hispanic, din Orientul Mijlociu, din Asia de Sud, indian, din Asia de Sud-Est sau din insulele Pacificului”. Producătorii nu au precizat cine vor să o interpreteze pe Lily Evans, mama lui Harry, dar au spus că vor o „femeie transsexuală, nonconformistă, non-binară”.
Fișele de casting pentru Sirius Black, interpretat inițțal de Gary Oldman în adaptările cinematografice, cer un actor care să nu fie alb. Toate genurile pot da audiții pentru acest rol.
Creatoarea proiectului, producătoarea video TikTok Megan Mckelli, a declarat: „Ne propunem să reflectăm diversitatea fanilor în personajele sale îndrăgite, introducând oameni de culoare, povești queer şi personaje de diferite credințe”.
Dar producătorii, care au sediul în SUA, sunt aproape sigur că se vor confrunta cu o bătălie juridică din partea lui Rowling, despre care se crede că nu le-a acordat permisiunea de a-i folosi personajele.
Deși realizatorii și-au scris propriul scenariu, care nu îl are ca personaj central pe Harry – interpretat de Daniel Radliffe în filmele originale alături de Emma Watson în rolul lui Hermione Granger şi Rupert Grint în rolul lui Ron Weasley -, acesta se bazează pe cărțile scrise de Rowling, care își apără drepturile de autor.
Personajele ei, precum Remus Lupin, Peter Pettigrew, Marlene McKinnon şi Dorcas Meadowes, vor apărea în serialul care va fi filmat în zona Pacific Northwest din America în iunie și iulie.
Lupin, spun producătorii, poate fi interpretat de toate genurile, dar Pettigrew trebuie să fie jucat de „un bărbat transsexual, non-binar, care nu se conformează cu genul”.
Încă nu se știe când va fi difuzat serialul, dar Mckelli a angajat-o pe Hannah Schill, agent de casting din Los Angeles.

Experimentul Milgram … obediența criminală

Bun regăsit în 2022. Pentru acest început de an vă propun un subiect mai ciudat de meditație.

Într-un experiment rămas faimos (așa-numitul „experiment Milgram”), Stanley Milgram de la Yale a încercat să evalueze obediența/rezistența la autoritate a individului, atunci când a se supune contravine principiilor sale morale.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Experimentul_Milgram

Un clip video, de neratat,  titrat în română, îl puteți accesa dând click pe următorul link:

https://www.facebook.com/liviuadrian.sandu.7/posts/10158966848007104

 

un gând de Crăciun pentru fiecare dintre voi

Azi nu am cuvintele la mine … dar îi las pe alții să se exprime în locul meu.

versuri – Adrian Păunescu
muzică – Nica Zaharia
interpretare – Ana – Ecaterina Cărcăle

azi … al câtelea val ?

Katsushika Hokusai  – The Great Wave  (1831)
Metropolitan Museum of Art, USA

Azi platforma WordPress m-a felicitat pentru că în urmă cu cinci ani mi-am înregistrat blogul la ei; în paranteză fie spus, am făcut acest pas nevoită fiind să părăsesc platforma blogu/lu, pe care activam, din cauză că aceasta urma să se închidă.
Deci un „cincinal de realizări mărețe” pe WordPress ;)

Dar azi chiar nu știu despre ce să scriu, căci numai lucruri aiurea îmi trec prin cap, iar mass-media mă ajută din plin să mă enervez chiar de la prima oră a dimineții.
Azi e despre Austria și restricțiile dure luate acolo pentru nevaccinați. Nu mai e vorba de discriminare, e vorba de ostracizarea persoanelor nevaccinate.
Austria, „pre limba lor” Österreich … adică Reichul din Est. În contextul actual ce bine se potrivește denumirea !
În alte zile a fost despre statul Victoria din Australia, despre Letonia, despre Canada, despre Israel sau unele state din răposata democrație a SUA.

Dacă te dai trei pași înapoi de la realitatea imediată, și privești detașat tot ce s-a întâmplat și încă se întâmplă, realizezi faptul că nu este vorba în principal despre boală, despre pandemie, despre salvarea vieților – cum ne bombardează non-stop televiziunile.
Poate că sună prăpăstios, înfricoșător, aberant chiar … dar am ajuns la concluzia că asistăm la o nouă formă de lovitură de stat, multi-statală, ce nu se circumscrie definițiilor din manualele de istorie.
O lovitură de stat poate fi militară sau ne-militară, ea petrecându-se într-un interval de timp foarte scurt în care, un grup, preia prin forță puterea.
Dar acum, cred, asistăm la o lovitură de stat medico-farmaceutică, la o lovitură de stat sanitară.
Medicii reprezintă corpul de luptă , forțat să acționeze pe frontul urban și rural, iar industria farmaceutică, prin intermediul celor mai bogați oameni ai planetei, reprezintă sursa de finanțare.
Nu e o lovitură de stat clasică, acel coup d’État executat cu repeziciune, ci o luptă progresivă, graduală, prin care statele sunt reduse la nivelul de executanți al unor ordine sanitare, prezentate ca literă de lege, care, la capătul fiecărei etape, se dovedesc ori ineficiente ori cu grave fracturi de logică.
E vorba despre o încleștare în societate, despre felul în care fiecare popor își dovedește anduranța, capacitatea de a face față unui război de uzură, asemănător până la un punct cu războaiele de guerilă.

Filozoful și gânditorul italian Giorgio Agamben, în articolul „Medicina ca religie” publicat în luna mai 2020, deci chiar la începutul pandemiei, a luat poziție față de măsurile impuse de către autorități, care ar putea cădea în totalitarisme, și a afirmat că știința medicală are pretenția de a se impune ca religie și că trăsăturile acestei noi religii medicale sunt gnostico-maniheiste. Despre noțiunea de epidemie Agamben a afirmat că reprezintă noul teren de luptă în realizarea unui război civil mondial: „Epidemia, așa cum sugerează etimologia termenului (demos înseamnă în greacă popor în calitate de corp politic, iar polemos epidemos este în Homer numele pentru războiului civil) este, în primul rând, un concept politic, care se pregătește să devină noul teren al politicii – sau non-politicii – mondiale. Într-adevăr, este posibil ca epidemia cu care ne confruntăm să fie realizarea războiului civil mondial care, conform celor mai atenți politologi, a luat locul războaielor mondiale tradiționale. Toate națiunile și toate popoarele sunt acum într-un război de anduranță cu ele însele, deoarece inamicul invizibil și evaziv cu care se luptă se află în noi.

Nicolae Sfetcu, în prezentarea unui articol publicat pe 8 octombrie 2020, deci cu mult înainte de instaurarea psihozei, vorbește despre bioputere :
„Bioputerea face referire la practica statelor naționale moderne prin o explozie de numeroase și diverse tehnici pentru realizarea subjugării corpurilor și controlul populațiilor. Foucault a folosit termenul pentru a se referi în mod specific la practicile de sănătate publică, printre alte mecanisme de reglementare. Biopolitica este un concept care ia în considerare administrarea vieții și a populațiilor unei regiuni guvernate. Biopolitica produce o societate disciplinară generalizată și controale de reglementare prin biopolitica populației. Giorgio Agamben afirmă că ceea ce se manifestă în această pandemie este tendința crescândă de a folosi starea de excepție ca o paradigmă normală de guvernare.”

Nu vi se pare suspect faptul că epidemia lovește cu precădere țările europene, Israel, Canada, Statele Unite ale Americii ( eu le denumesc Statele Uitate ale Americii ;) ), Australia, Noua Zeelandă … și că aceste țări au cumpărat la greu nenumărate doze de vaccin, teste, medicamente, substanțe dezinfectante și materiale de protecție?
Oare în țările sărace din Africa, din sudul și sud-estul Asiei (Sri Lanka, Bangladesh, Filipine ), în cele mai sărace țări din America Latină și bazinul Mării Caraibilor, virusul este mai puțin activ ?
E vorba de virus sau e vorba oare de potența financiară a statelor ?

Păi nu-mi explic de ce doar în țările potente financiar, sau constrânse să respecte regulamente impuse de Uniunea Europeană – în această categorie înscriindu-se și România, restricțiile sunt cele mai multe, mai dure, vaccinarea cu două sau trei doze trecută la rang de lege, urmând a se purcede și la vaccinarea copiilor mai mari de cinci ani. Certificatele sau așa numitele pașapoarte verzi nu sunt definitive, ele își pierd valabilitatea la câteva luni, ori de câte ori se hotărăște de undeva de sus, reînnoirea fiind condiționată de un profit în plus pentru producătorii de vaccinuri pentru fiecare nouă doză  … nu se știe până când.
Eu văd aici o relație directă cu factorul financiar, nicidecum cu cel de sănătate publică.
Dacă România, cu o populație de circa 15 milioane în interiorul granițelor, din care se scad numărul copiilor cu vârsta mai mică de cinci ani, a antamat 120 milioane doze de vaccin, din care a plătit deja 60 de milione, ar trebui să ne întrebăm cât timp va dura această stare a lucrurilor, și să calculăm câte doze de vaccin pe an, și câți ani de acum încolo, va fi obligat să facă fiecare cetățean pentru a putea merge la muncă și la școală.
Aș putea să calculez și câte miliarde va plăti lunar fiecare țară, în funcție de numărul de doze și de persoane vaccinate, fiecărei companii producătoare de vaccinuri, cu Pfizer în frunte.
Dar nu vreau să-mi pierd timpul … pentru că realizez că timpul e singurul lucru pe care nu-l pot cumpăra de nicăieri. Dacă ar realiza și alții, ar fi nespus de frumos. Lumea ar trăi altfel, sau cel puțin ar trăi … nu doar ar viețui.

În rest ce să spun. Sunt bine. Mai ales în zilele în care nu deschid televizorul și nu intru pe Facebook.
În perioada asta am citit foarte mult, de toate, deoarece am constatat că lectura e cea mai facilă cale în a te rupe de realitatea de după colțul străzii.

Printre multe alte lucruri descoperite țin să o menționez pe Sophie Kinsella și încântătoarele ei romane, scrise cu mult umor, numai bune să-ți amintească de faptul că răsturnările de situație dau haz vieții și pun lucrurile acolo unde trebuie. Prima carte citită a fost Am numărul tău … și m-a cucerit de la primele rânduri.

Sophie-Kinsella-Am-Numarul-Tau

 

ce înseamnă/conține vaccinul ?


Ota Chou – Smallpox Vaccination (1934)
Kyoto City KYOCERA Museum of Art, Japan

O parte din adevăr l-am descoperit într-un text scris de Călin -Liviu Georgescu, publicat pe Facebook.
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

Eu nu văd cum campania de vaccinare ar mai putea avea ca rezultat vaccinarea a măcar 50% din populația adultă, cu atât mai puțin a 50% din populația generală (adică inclusiv copiii).
În afară de legiferarea vaccinării obligatorii, văd că toate mijloacele de presiune pe care statul le are la dispoziție au fost deja folosite, iar de-acum înainte aceste mijloace nu mai pot fi decât intensificate: interzicerea accesului în magazinele alimentare; interzicerea accesului la locul de muncă; și interzicerea accesului în aer liber, adică arest la domiciliu.
Nu am listat aici și refuzul asistenței medicale, fiindcă acela este un punct critic, de unde poate începe o răscoală, poate chiar și-o revoluție. Nu îl vor folosi.
În plus, nu văd unde se mai poate duce mass media în sus cu prezentările macabre, atâta vreme cât toate programele de știri încep acum cu coșciuge și saci negri. Au atins o limită. Poate doar dacă vor filma și vor difuza live un video cu un biet om care-și dă duhul pe patul de spital. Ar avea efect? Eu cred că nu. Nici măcar asta.
Mie mi se pare că cea mai mare parte a populației a intrat deja într-o îndârjită rezistență, un nou tip de dizidență, de tip românesc, unde vaccinul și-a pierdut complet relevanța ca tratament medical și a devenit un simbol malefic, simbolul adeziunii la un sistem, sau la un nou regim, regim pe care populația îl refuză.
Vaccinul întruchipează azi toate frustrările adunate de populația României peste ani. Vaccinul reprezintă corupția sistemică. Vaccinul reprezintă disprețul și aroganța politicienilor, cu Iohannis în frunte. Vaccinul reprezintă jaful național. Sărăcia. Emigrația de foame. Doctoratele pe bani. Vaccinul reprezintă de-naționalizarea, de la distrugerea sistemului de educație și până la cedarea controlului asupra tuturor domeniilor care contează.
Dacă am dreptate și chiar așa stau lucrurile, nu îmi imaginez ce ar mai putea spune reprezentanții acestui nou regim pentru ca să se producă o răsturnare atât de categorică, de 180 de grade, a mentalității colective, astfel încât marea majoritatea a populației să se vaccineze. E prea târziu.
Ne aflăm deja într-o luptă de uzură, în care românii fac ceea ce fac ei cel mai bine: rezistă. Până când? Până când sultanii pandemiei, nemulțumiți de lipsa de eficență a lui vodă Iohannis, îi vor retrage acestuia domnia, punând în loc un alt vodă, pe care românii l-ar putea accepta, măcar atât cât să-și suflece mâneca pentru a primi vaccinul.
Aud peste tot în mass media expresii ca ”lupta cu virusul”, o luptă unde ”virusul lovește” și oamenii sunt ”răpuși”. E război? Că dacă da, statul român l-a pierdut deja. Conducătorul statului s-a suit sus, pe buza tranșeii, și a strigat: ”După mine, băieți!”, așteptând ca ”băieții” să țâșnească vitejește din adăposturi și să se arunce, eroic, în luptă. Dar ”băieții” n-au marșat. Au simțit că acela nu-i conducătorul lor. Și că nu-i războiul lor.
Așa se întâmplă când îi iei omului totul și îi lași numai războiul. Omul zice ”Nu, mersi, ia-l tu și p-ăsta. Nu-mi trebuie. Lasă-mă așa, pe zero.”