tortuleț ;)

 

Fără să fac vreun efort anume, fără să mă concentrez în mod conștient, îmi rămân în minte cuvintele folosite de oameni. Mai bine zis algoritmul lor de exprimare.
La cumpărături, în cercurile de cunoștințe și prieteni, în mijloacele de transport, la bancă sau policlinică, în aeroport, la expoziții sau pur și simplu pe stradă atenția îmi e atrasă pe nesimțite de cuvinte …
De multe ori prima impresie despre cineva se conturează cu o viteză fantastică pornind de la numai o mână de cuvinte.

Am observat că femeile cu câteva kilograme în plus, sau cele supraponderale, au tendința de a folosi diminutive atunci când vine vorba de legume, fructe și tot ceea ce ține de mâncare.
Cu cât mai multe kilogramele în plus cu atât mai mare e probabilitatea ca vocabularul compus din diminutive să se lărgească și frecvența de utilizare a fiecărui cuvânt în parte să crească.

Deci se va vorbi de roșioare, sălățică, cărniță, pâinică, măslinuțe, tartinuțe, prăjiturică, iaurțel, căpșunele, brânzică, cartofiori, cafeluță, lăptic, morcoviori, supică, pulpițe, borcănele, platouaș, gustărică, cârnăciori, fasolică, oușor, ciorbiță, țuiculiță, fripturică, vinișor, borșuleț, smântânică, ciupercuțe, tortuleț,  …

Dar mi s-a întâmplat o fază desprinsă parcă dintr-un roman franțuzesc de duzină de la începutul secolului trecut.
Stăteam pe scaunul rigid al autobuzului și mă uitam prin geamul prăfuit pe care șiroaiele de ploaie, acum uscate, desenaseră hărți indescifrabile.
În spatele meu o doamnă corpolentă cu o voce sonoră, totuși plăcută, vorbea la telefon. Inutil să mai spun că auzeam perfect toate detaliile discuției.
La un moment dat am devenit cu adevărat atentă. Ea îi spunea cuiva de la „capătul celălalt al firului” telefonului mobil cum să caute ceva pe internet.
„Ți-am spus doar  că e simplu. Toate chestiile alea despre domnițe poți să le citești acolo. Sunt și picturi cu ele. Nu dragă, e simplu ca bună ziua, tastezi exergy + trecute vremi de doamne și domnițe și-ai să nimerești direct acolo pe bloguleț.”

Bloguleț ;)
Mi s-a părut de-a dreptul imposibil, probabilitatea se apropie de zero, ca să fiu față în față … mai bine zis spate în spate, cu o cititoare a blogului meu.
Dar ceea ce m-a surprins a fost faptul că modestului meu blog, ca număr de accesări zilnice, i-a fost atașat un diminutiv … în ciuda faptului că a depășit respectabila vârstă de unsprezece ani de activitate neîntreruptă.

Free website hit counter

Reclame

portret cu eșarfă și bască

( toamna 2016, Muzeul Satului, București )

Ar fi fost aproape imposibil ca acest cocktail de culori să nu-mi atragă atenția ;)
E adevărat că în captarea imaginii m-a ajutat foarte mult lumina nesperat de caldă a unui sfârșit de octombrie.

Free website hit counter

don’t look at me :)

(instantaneu la Povești de București – 2016)

Free website hit counter

opțiuni fashion 2017

creație Roksanda Ilincic

 

Dacă aș fi avut câteva zeci de mii de Euro în plus în contul curent, și dacă aș fi fost la Paris, cred că m-ar fi tentat să iau la pas magazinele de pe malul Senei, sau de aiurea, și să-mi aleg câteva piese în care să mă recunosc și să mă simt bine.

creație Milla Schon

Dar cum nici una din cele două condiții enumerate nu e îndeplinită mă voi limita la a prezenta unele din creațiile vestimentare propuse pentru 2017 pe care le-aș purta deoarece fiecare în parte reflectă câte ceva din gusturile mele estetice.

Nu-mi pot aminti când au început să-mi placă cu adevărat hainele în sensul că am realizat că ele trebuie combinate într-un anumit fel pentru a arăta bine și, mai ales, am realizat ca nu orice se potrivește cu orișicine.

creație Angelo Marani

Înainte ca în vocabularul meu să intre cuvinte precum modă, stil, haute couture, prêt-à-porter cu varianta lui englezească ready to wear, colecție, fashion, designer, couturier, stilist, make-up, accesorii și look, am intuit că ceea ce purtăm nu reprezintă simple materiale ci un limbaj non-verbal menit să ne dezvăluie personalitatea.
Am descoperit că rochiile nu erau doar niște bucăți de pânză colorată, încălțămintea și poșetele nu aveau doar menirea să-ți protejeze picioarele sau să-ți ducă banii, cheile, ochelarii, rujul și abonamentul de tramvai, puloverele nu însemnau doar fire de lână și nici costumele de baie niște obiecte vestimentare reduse la minimul acceptat de societate la un moment dat al evoluției ei istorice.
Umbrelele nu aveau doar rolul de a te proteja de ploaie și nici pălăriile acela de a te feri de soare.
Paltoanele nu reprezentau doar o barieră în calea frigului, tenișii o motivație să faci sport sau pijamalele un pretext pentru a te băga sub plapumă.

creație Leroy

Stilul meu s-a dezvoltat lent. A prins contur prin clasa a VII-a, a evoluat șovăielnic în primii doi ani de liceu și s-a definitivat undeva la vreo patru ani după ce am terminat facultatea.

creație Aquilano e Rimondi

După aceea nu au intervenit mutații majore deși am introdus elemente noi dictate de modă.
Deci pot spune că am rămas fidelă stilului minimalist, pieselor vestimentare cu o geometrie interesantă … dacă se poate asimetrică, imprimeurilor Op-Art, accesoriilor și bijuteriilor de inspirație etno pe care le asortez ținutelor minimaliste pentru a le personaliza și a le adăuga un plus de culoare.
Am rămas fidelă bluzelor, eșarfelor și bijuteriilor, în special brățări, inspirate de stilurile Art Nouveau și Art Deco, dar și bijuteriilor primitive executate din lemn, os, cupru sau chiar fier lucrat cu ciocanul.

creație Rag and Bones

 

Poșetele mele, mai toate, sunt mari … poate prea mari în raport cu silueta. Sau poate că fiind slabă ceilalți aveau impresia că port genți și poșete supradimensionate.
În orice caz, îi dau dreptate lui Maurice Munteanu care afirma la emisiunea Bravo, ai stil! că persoanele înalte au tendința să poarte poșete mici, ceea ce m-a făcut să înțeleg de ce tot timpul le-am preferat pe cele mari.

creație Pringles

 

Îmi plac puloverele lălâi – acum li se zice oversize, fustele lungi până la glezne, bluzele și rochiile fluide, pantalonii fie foarte largi fie tip țigaretă, încălțămintea cu toc (rezonabil nu exagerat), eșarfele, brățările, medalioanele pe șnururi lungi și groase ce ajung până în talie, dresurile de culoare închisă și tricourile fără imprimeuri sau aplicații.

creație Vanessa Seward

 

Am rămas fidelă materialelor naturale … mătase, bumbac, in, pânză topită, cânepă, lână, piele, lemn, pietre semiprețioase …
Cu materialele artificiale mă împac mai greu spre deloc de aceea evit să le cumpăr pentru a nu fi nevoită ulterior să le fac cadou doar pentru a scăpa de ele.

creație Maryling

Moda te împinge să cumperi tot felul de lucruri dar am convingerea că mai important decât orice creație vestimentară, brand de renume, accesoriu de sute de dolari sau un make-up de revistă îl reprezintă stilul personal … pe care îl poți avea sau nu.
Cel mai important lucru, cred eu, e să te simți bine în hainele tale. Să te simți bine pentru că ele comunică cu ființa ta … nu pentru că sunt impuse de modă.

creație Etro

Ceea ce porți vorbește puțintel despre tine, felul cum le porți vorbește mai mult despre tine, iar ceea ce nu porți spune esențialul despre tine ;)

Free website hit counter

acolo unde-mi sunt gândurile

 

e timpul să lăsăm viitorul în urmă
și să ne trăim trecutul
nu ca victima și criminalul mulțumiți că
au făcut tot ce se poate
pentru a se integra în scena confuză regizată de destin,
ci altfel,
poate ca doi sportivi
care vâslesc la o lungime de barcă
dar în direcții opuse.

azi simt nevoia să vorbesc ce nu trebuie,
exact când nu trebuie și cui nu trebuie.

ar trebui să luptăm cu toate armele
ca să nu ne dezumanizăm
să nu devenim doar un profil pe Facebook
sau o verigă în lanțul de relații
ce ne ancorează în cotidian.

în fiecare zi eu încerc să fiu acolo
unde-mi sunt și gândurile,
acolo unde mă simt în largul meu și nu dau socoteală nimănui
pentru că port o demodată cămașă kaki
cu gulerul bătut în ținte metalice,
pentru că-l ascult pe Vîsoțky, care nici el nu mai e la modă;
să fiu acolo unde aromele îmi amintesc de oameni cu o personalitate puternică
sau de o poveste de dragoste cu sfârșitul în continuă desfășurare.

eu vreau să fiu acolo unde viteza de scurgere a nisipului în clepsidră
nu-mi înfluențează deciziile
pentru că mâine va veni oricum prea devreme
și mi-e teamă cumva să nu provoc o avalanșă în pulberea viselor
atunci când îți spun:
bună dimineața
azi e o nouă și mereu aceeasi zi!

Free website hit counter