¿ … ?

Let 3 – reprezentanta Croației la Eurovision 2023

……………………………………………………..

Văd că s-a încins Facebook-ul din cauza lui Theodor Andrei, reprezentantului României la Eurovision 2023.

Făcând abstracție de vestimentație și aspect, i-am ascult muzica. Nu are aproape nimic din ceea ce ar trebui să aibă un artist atunci când urcă pe scenă. Mie personal mi s-a părut fără vlagă, fără carismă, bolnăvicios chiar …

Dar, după cum bine se știe, trendul aparițiilor în concursurile de Euroviziune este marcat la exterior de amprenta LGBTQ+$$$.

Formația care reprezintă Croația la Eurovision 2023 are un look ce duce cu gândul tot spre această minoritate care dictează acum trendul artistic: de pe scene, din filme, de la celebrele case de modă …

O frântură din lumea nouă … în imaginea de mai jos s-a încercat reeditarea inversă a unui cuplu ( https://www.stylevore.com/best-dresses-for-couple-cocktail-dress/).

Cu riscul de a fi catalogată în orice fel, nu cred că mă poate convinge cineva că aceste forme de exprimare reprezintă „normalitatea”, deși ele sunt intens promovate ca atare, deci sunt promovate drept forme absolut normale de exprimare cu care trebuie să ne obișnuim în viitor.
E vorba, fără doar și poate, de fereastra Overton.

Asta se întâmplă când dispare din om simțul ridicolului.

Cum poți fi întreg la cap, ca bărbat, și să circuli în halul ăsta pe stradă?
Evident că măcar una din cele două condiții de mai sus nu mai este îndeplinită.

Dar de aceste apariții „răvășitoare” oare ar trebui să fim surprinși ?

O mireasă la care visează unii …

Am depășit faza în care să mă revolte astfel de situații; mă cuprinde doar un sentiment de compătimire în momentul în care dau ochii, deocamdată doar pe internet, cu un astfel de cuplu.  Observ, la fel ca și în a doua imagine a postării, că femeia din cuplu îl domină, în ceea ce privește înălțimea, pe bărbatul în rochie.

cuplul original : https://people.com/country/grammys-2107-elle-king-dierks-bentley/

E suficient să privești cu atenție paradele caselor de modă, atât piesele prezentate cât și felul în care sunt îmbrăcați majoritatea bărbaților (invitaților) ce participă la eveniment, pentru a înțelege că, la nivel de fashion, pentru anul 2023, a fost trasată cu o mână de fier o directivă extrem de clară.
Absurdul situației e cu atât mai mare cu cât ajungi să te bucuri de fiecare apariție normală în acel peisaj uman.

Nici Versace nu  mai e ceea ce a fost odată !

Pentru o documentare adecvată, și pentru a înțelege în ce fel este modelat bărbatul modern din ziua de azi, puteți intra pe Io Donna.
https://www.iodonna.it/moda/sfilate/stagione/ai-2023-2024/collezione/uomo/designer/fendi/
https://www.iodonna.it/moda/sfilate/stagione/ai-2022-2023/collezione/uomo/designer/jil-sander/


Aici era vorba de o „mare” acțiune intitulată „No Trousers Tube Ride (Călători cu metroul fără pantaloni). Pentru a înțelege de când, și în ce fel, are loc această acțiune, dar mai ales felul organizat în care este promovată în capitalele europene ( vezi varianta Florin Bădiță din România), vă invit să citiți detalii aici:
https://click.ro/actualitate/fapt-divers/in-chiloti-la-metrou-sute-de-londonezi-au-2233295.html

Iar dacă cineva dorește să vadă „cele mai bune apariții masculine” de la MET, poate da un click aici
https://www.gq.com/gallery/met-gala-most-memorable-menswear-looks

Așa arată în zilele noastre o „ divă” pe covorul roșu, devenit între timp roz.

Multă nuditate și vulgaritate în imaginile din postarea mea de azi …

Ceea ce îi deranjează pe cei mai mulți nu e faptul că există semeni care au cu totul alte preferințe sexuale; societatea românească, în cea mai mare parte a ei, cu excepția unor extremiști puțini la număr, are  toleranță și o înțelegere mutuală a acestui fenomen.

Ceea ce deranjează e vulgaritatea și nuditatea afișată și sponsorizată pentru a fi impusă majorității drept normalitate, libertate, diversitate, toleranță, acceptare și integrare.
Această vulgaritate inundă din toate părțile. Ți se impune nu doar să fii de acord cu ea, ci și să o promovezi ca pe o formă superioară de mentalitate … în caz contrar ești etichetat ca medieval, cu gândire limitată, obscur, intolerant, retrograd, periculos pentru societate chiar.

În loc de Post Scriptum.

PS.1  Acesta constituie doar unul din motivele pentru care un dictator ca Putin are atâția simpatizanți sinceri în lumea occidentală.

PS.2 Greșit a se crede că unii oameni din societățile vestice manifestă intoleranță față de cei care sunt altfel decât dânșii ; ei manifestă doar un soi de aversiune naturală față de aceste manifestări exterioare, vizibile, pe care un șir lung de acte legislative, ce vin în cascadă, le normează ca îndreptățite a exista în spațiul public urban, dispunând ca cei ce se manifestă verbal împotrivă să fie amendați, sancționați, marginalizați – dacă e vorba de oameni de cultură, jurnaliști, actori, sportivi sau alt tip de persoane publice.

PS3. Există probabilitatea ca într-un viitor nu cine știe ce îndepărtat, părinții să-și înceapă poveștile pe care le spun copiilor nu cu celebra introducere „a fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar povesti, ci cu o alta care ar suna cam așa: „ a fost odată ca niciodată, când bărbatul era bărbat și femeia era femeie”.

 

între Bali și Bucovina

Între Bali și Bucovina … am ales Bucovina.

 

ce înseamnă/conține vaccinul ?


Ota Chou – Smallpox Vaccination (1934)
Kyoto City KYOCERA Museum of Art, Japan

O parte din adevăr l-am descoperit într-un text scris de Călin -Liviu Georgescu, publicat pe Facebook.
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

Eu nu văd cum campania de vaccinare ar mai putea avea ca rezultat vaccinarea a măcar 50% din populația adultă, cu atât mai puțin a 50% din populația generală (adică inclusiv copiii).
În afară de legiferarea vaccinării obligatorii, văd că toate mijloacele de presiune pe care statul le are la dispoziție au fost deja folosite, iar de-acum înainte aceste mijloace nu mai pot fi decât intensificate: interzicerea accesului în magazinele alimentare; interzicerea accesului la locul de muncă; și interzicerea accesului în aer liber, adică arest la domiciliu.
Nu am listat aici și refuzul asistenței medicale, fiindcă acela este un punct critic, de unde poate începe o răscoală, poate chiar și-o revoluție. Nu îl vor folosi.
În plus, nu văd unde se mai poate duce mass media în sus cu prezentările macabre, atâta vreme cât toate programele de știri încep acum cu coșciuge și saci negri. Au atins o limită. Poate doar dacă vor filma și vor difuza live un video cu un biet om care-și dă duhul pe patul de spital. Ar avea efect? Eu cred că nu. Nici măcar asta.
Mie mi se pare că cea mai mare parte a populației a intrat deja într-o îndârjită rezistență, un nou tip de dizidență, de tip românesc, unde vaccinul și-a pierdut complet relevanța ca tratament medical și a devenit un simbol malefic, simbolul adeziunii la un sistem, sau la un nou regim, regim pe care populația îl refuză.
Vaccinul întruchipează azi toate frustrările adunate de populația României peste ani. Vaccinul reprezintă corupția sistemică. Vaccinul reprezintă disprețul și aroganța politicienilor, cu Iohannis în frunte. Vaccinul reprezintă jaful național. Sărăcia. Emigrația de foame. Doctoratele pe bani. Vaccinul reprezintă de-naționalizarea, de la distrugerea sistemului de educație și până la cedarea controlului asupra tuturor domeniilor care contează.
Dacă am dreptate și chiar așa stau lucrurile, nu îmi imaginez ce ar mai putea spune reprezentanții acestui nou regim pentru ca să se producă o răsturnare atât de categorică, de 180 de grade, a mentalității colective, astfel încât marea majoritatea a populației să se vaccineze. E prea târziu.
Ne aflăm deja într-o luptă de uzură, în care românii fac ceea ce fac ei cel mai bine: rezistă. Până când? Până când sultanii pandemiei, nemulțumiți de lipsa de eficență a lui vodă Iohannis, îi vor retrage acestuia domnia, punând în loc un alt vodă, pe care românii l-ar putea accepta, măcar atât cât să-și suflece mâneca pentru a primi vaccinul.
Aud peste tot în mass media expresii ca ”lupta cu virusul”, o luptă unde ”virusul lovește” și oamenii sunt ”răpuși”. E război? Că dacă da, statul român l-a pierdut deja. Conducătorul statului s-a suit sus, pe buza tranșeii, și a strigat: ”După mine, băieți!”, așteptând ca ”băieții” să țâșnească vitejește din adăposturi și să se arunce, eroic, în luptă. Dar ”băieții” n-au marșat. Au simțit că acela nu-i conducătorul lor. Și că nu-i războiul lor.
Așa se întâmplă când îi iei omului totul și îi lași numai războiul. Omul zice ”Nu, mersi, ia-l tu și p-ăsta. Nu-mi trebuie. Lasă-mă așa, pe zero.”

(F)armagheddon


Dragoș Bagia, Armagheddon (2021)

Am visat acest cuvânt. E unul dintre cele destul de multe cuvinte visate de-a lungul vieții.
Mai corect spus, s-a ridicat la suprafață în mintea mea undeva la hotarul imperceptibil dintre starea de somn și cea de veghe.

Farmagheddon. Un cuvânt. Atât. Un cuvânt ca un radical pus peste noi toți, muritorii de rând ai planetei.
Ceea ce ni se întâmplă azi, cu vaxxin@rea și tot restul, e doar efectul a ceea ce a început să ni se întâmple cu mulți ani în urmă, poate pe la sfârșitul anilor ’60, poate mai devreme, atunci când conștiința medicală, la nivelul guvernelor din țările de după Cortina de Fier, a fost coruptă de marile companii farmaceutice.
După evenimentele din ’89 fenomenul s-a extins, mai mult sau mai puțin, și în restul țărilor europene, apoi mai departe.

Îmi reamintesc ce stare de uimire aveam atunci când veneam din Iran în România, în vacanța de vară, și realizam, prin comparație, invazia de farmacii din toate orașele pe care le vizitam sau prin care treceam.
Mă simțeam lovită din toate părțile de niște săgeți invizibile. Nici azi nu mă simt confortabil într-o intersecție în care mă pândesc patru cinci farmacii, înghesuite unele în altele, cu arcurile bine întinse.
Ce să mai zic de posesorii de parafe medicale care, fără să fie cazul, prescriu tone de medicamente. Doctorii adevărați nu o fac, din fericire. Ei prescriu doar ceea ce este nevoie și în cantitatea care trebuie.

Azi dimineață, când m-am trezit, am căutat cuvântul pe net, să văd dacă l-a mai „visat” cineva.
Așa am descoperit un titlu de carte: Pharmageddon, scrisă de David Healy și publicată de Carolina University Press în 2012.
https://www.goodreads.com/book/show/13268364-pharmageddon

Vreau neapărat să o citesc. Sper să găsesc un loc, undeva, de unde să o pot descărca în format electronic.
În cazul în care voi reuși, voi încărca fișierul aici pe pagină.

Cartea este despre un somnifer, Thalidomide, care a provocat o tragedie, conducând la nașterea a mii de copii deformați (fără mâini, cu mâini sau picioare ca niște aripioare de pește, fără picioare)

Cine are nervii tari poate urmări pe youtube unul din cele câteva videoclipuri pe această temă.

 

pandemia educată … oare aceasta să fie lumea viitorului ?

 

Nu am prea multe de spus din moment ce imaginile sunt atât de grăitoare.
Am ales câteva videoclipuri. Vă rog să vă uitați cu atenția la reacțiile, mimica și expresiile faciale ale celor din juriu și ale oamenilor prezenți în sală.

https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=video&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwiLq9DshaHzAhUW_rsIHVhnAHIQtwJ6BAgEEAM&url=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fcomedycentraluk%2Fvideos%2F395472847699815%2F%3Ffallback%3D1&usg=AOvVaw1wu7Z8gxVxleD8-Y_kQlNP

https://www.facebook.com/watch/?v=706043699915653

https://www.facebook.com/watch/?v=907525743039074

https://www.facebook.com/watch/?v=84146831993314

https://en.wikipedia.org/wiki/RuPaul%27s_Drag_Race

https://www.facebook.com/watch/?v=255982838826343

https://www.facebook.com/watch/?v=518214902248231

Să mă anunțați dacă linkurile date funcționează cum trebuie.