privire

cowy2.JPG

Cowy – lucrare neintitulata
Fine Arts Museum
Saadabad Palace, Tehran, Iran

Propun o rotire de o suta optzeci de grade de la zapezile Finlandei la atmosfera tropicala a unui tinut  geografic neidentificat.
Motivul acestei rasuciri bruste il constituie un tablou expus la Palatul Saadabad din Teheran.
Desi e semnat  n-am reusit sa-l identific pe autor.

Fara doar si poate fata din tablou poseda o pereche de ochi ciudati …
Chiar in muzeu am asistat la o discutie spontana iscata intre niste vizitatori iranieni. Ad-hoc s-au format doua tabere.
Prima tabara sustinea ca privirea ei e malefica, a doua insista pe ideea ca privirea fetei nu ar fi deloc malefica  ci ca ar fi doar altfel,  raportata la standardele lumii civilizate.

… stiu ca e fara sens, dar privind-o foarte de aproape mi-a venit in minte Salomeea …

Anunțuri

roşcovana

A. Nimn(e)s de Guevara,  arta moderna
Muzeul de Arte Frumoase, Palatul Saadabad, Teheran


Pictura aceasta de la Palatul Sa’ad Abad  din Teheran mi-a ridicat unele semne de intrebare.
Nu, nu pentru ca domnisoara din imagine ar fi prea dezbracata si n-ar corespunde normelor de tinuta islamice :)
Cu toate astea, si in ciuda lor, pictura e totusi expusa publicului.

In primul rand mi-a ridicat un semn de intrebare semnatura din colt.
de Guevara … nume ce il asociem in mod automat cu Che Guevara.
Dar nu controversatul revolutionar e autorul picturii, desi … desi, cautand asiduu pe net nu am reusit sa descopar nici cel mai mic capat de ata.
Firul Ariadnei pare sa nu existe pentru unele picturi din labirintul de la Saadabad.

In al doilea rand mi-a ridicat un mare semn de intrebare nervozitatea executiei, mana bine exersata, acuitatea artistului in a identifica si a reda prin cateva linii si pete de culoare trasaturi ce tin de interiorul fiintei umane, desi nici exteriorul nu se poate spune ca a fost neglijat.

Roscovana din pictura imi place :)
Pozitia corporala, sau mai bine zis elementele legate de sinergologie, ma fac sa reinterpretez tabloul ori de cate ori il privesc.

Si nu in ultimul rand mi-a ridicat semne de intrebare provenienta lui, sau mai bine zis filiera prin care cele doua tablouri semnate A. Nimns de Guevara au ajuns in colectia fostului shah, tablouri ce, prin continutul ‘imoral’, ii enerveaza pe vizitatorii ‘fundamentalisti’ ai palatului.

linişte cristalină

A. Lasta (?)
Muzeul de Arte Frumoase, Palatul Saadabad, Teheran

Bineinteles ca tabloul nu se intituleaza asa, dar, privindu-l,  asa mi-a venit sa-i spun :)
Pe verso e semnat  A.Lasta si nimic altceva mai mult nu se stie despre aceasta pictura de la  Palatul Sa’ad Abad.

Profesionismul e evident atat in modul impecabil de executie cat si in felul in care a fost conceputa compozitia.

Fundalul, spre exemplu, e conceput in tonuri muzicale. Parca aud acorduri cristaline  de pian de undeva dintr-o camera alaturata.
Toarta canii de apa se contureaza perfect pe fundal, desi, cromatic, sunt in aceeasi gama.
Piersicile, aproape ca le poti simti puful, au fost executate migalos fiecare in parte.
Si ar mai fi de notat tehnica de redare a lumina …

Coloristic, per ansamblu, tabloul induce liniste, calm, abandon …

Am ‘batut’ netul in cautarea lui  A.Lasta.
Nu l-am gasit …

 

 

cine te-a pictat pe tine ?

Franta-sec 19-anonim.JPG

Portret anonim, sec XIX, Franta
Muzeul de Arte Frumoase, Palatul Saadabad – Teheran

Atunci cand vizitam un muzeu renumit avem pretentia sa vedem tablouri cu semnaturi celebre, tablouri unice care sa ne recompenseze intr-un fel asteptarea.

Insa atunci cand pasim intr-un muzeu mic, nemediatizat, sau intr-un muzeu dintr-o tara ce de peste trei decenii a fost scoasa din circuitul cultural circumscris normelor estetice apusene, surpriza de a vedea tablouri deosebite ne amendeaza  inzecit ignoranta si ideile preconcepute.

 

anonim francez sec 18.JPG

Doamna gratioasa, sec XVIII, Franta – autor neidentificat
Muzeul de Arte Frumoase, Palatul Saadabad – Teheran

Muzeul de Arte Frumoase de la Palatul Saadabad din Teheran este un astfel de muzeu.
Multe tablouri nu au fost expertizate asa cum trebuie, multe altele nu contin decat un minimum de informatii legate de perioada, cel mult tara de provenienta, nicidecum despre cei ce le-au pictat.

Sunt convinsa ca destule din tablourile „anonime” expuse la aceasta ora la Saadabad apartin unor pictori cunoscuti. Le dau de gol maiestria executiei.
Voi prezenta doar cateva portrete anonime, acele portrete ce m-au facut sa le privesc indelung.

De la osteanul cu care am deschis blogul, la gratioasa tanara doamna, s-a scurs un secol … in directie inversa.

 

anon olandez sec 17.JPG

Batran olandez, sec XVII, Olanda – autor anonim
Muzeul de Arte Frumoase, Palatul Saadabad – Teheran

Iar de la ei, la  mai vechiul meu prieten,  misteriosul olandez,  trebuie sa ne intoarcem in timp cu inca un secol.
http://blogu.lu/exergy/index.php/2008/01/11/misteriosul-olandez/

O calatorie placuta ce devine posibila in cocheta galerie de pictura europeana a Palatului Sa’ad Abad.

Alte portrete anonime, identificate doar ca perioada, atrag atentia din diverse colturi, cum e si acesta pe care eu sunt tentanta sa-l atribui unui pictor italian.

 

anonim strain secolul 19.JPG

Anonim strain, sec XIX
Muzeul de Arte Frumoase, Palatul Saadabad – Teheran

Alt tablou, prezentat mai demult in prim-postul cu care deschideam usa Palatului Sa’ad Abad, merita luat in atentie si adaugat pe lista lucrarilor ce ar trebui expertizate de urgenta.
http://blogu.lu/exergy/index.php/2011/08/13/invitatie-la-un-muzeu-cenusaresa/

Voi incheia cu portretul unei batrane, atribuit cu semne de intrebare unui francez, pictura incitanta prin expresivitate si minutiozitatea fotografica de  redare  a detaliilor fizionomice.

 

anonim (probabil francez) sec 18.JPG
Portret anonim, probabil sec XVIII, probabil autor francez  :)
Muzeul de Arte Frumoase, Palatul Saadabad – Teheran

E greu sa ma convinga cineva ca  portretul de mai sus a fost realizat de un amator sau de un pictor de mana a doua.

 

Franta-sec 19-anonim.JPGanonim strain secolul 19.JPGanonim (probabil francez) sec 18.JPG

colţul vesel

pictura – Hans Dahl

La Muzeul de Arte Frumoase de la Palatul Saadabad din Teheran exista cateva picturi care m-au facut sa zambesc.  M-am gandit sa le adun intr-un „colţ vesel” virtual …

Voi incepe cu un tablou pictat de Hans Dahl (1849-1937), un pictor norvegian bine cunoscut in tarile scandinave si indragit in special datorita peisajelor sale cu fiorduri si fâneţe alpine.
O scena de flirt(?) redata in mod reusit, atat ca miscare scenica a personajelor cat si ca paleta cromatica, face nota discordanta cu seriozitatea impusa fortat de regimul islamic.
Am mai remarcat in muzeu un peisaj de  Hans Dahl, un fel de continuare a povestii din acest tablou, dar despre care voi vorbi cu alta ocazie.

 

 pictura – Wilhelm Lehmann-Leonhard

Wilhelm Lehmann – Leonhard (1877-1956)  a fost un pictor minor german despre care, marturisesc,  nu am auzit vreodata :)
Totusi lucrarea lui,  prin comicul de situatie – un batranel  da lectii de muzica unei pasari – aduce buna dispozitie privitorului.

Secventa urmatoare se incadreaza perfect in seria scenelor domestice in care au excelat pictorii olandezi si flamanzi. Autorul tabloului de fata e un belgian, Henry Bourch, despre care nu am reusit sa gasesc pe net nici un fel de informatii.
Ori placa insotitoare a tabloului a fost redactata in mod eronat, si, din pacate, n-ar fi prima data sa constat acest lucru in muzeele de arta iraniene, ori autorul a fost un amator ce i-a daruit shahului pictura de fata.

 

pictura – Henry Bourch

M-a amuzat tanarul bine cladit ce si-a lasat pipa deoparte, pe banca de lemn, pentru a-i da o mana de ajutor alesei inimii. Banuiesc ca e vorba de o logodnica sau  o tanara sotie care, dupa cum se vede, il joaca pe degete, atat la propriu cat si la figurat.

Din coltul vesel nu puteau lipsi pictorii iranieni.
Scena la care tocmai va uitati mi se pare vesela si trista in acelasi timp.

 

pictura – Mozayen al Dowleh aka Mirza Ali Akbar Khan

Niste calugari batrani, ce par sa fi dat in mintea copiilor, citesc o carte „neortodoxa”. Amuzamentul lor, senil si copilaresc in acelasi timp, mi-a provocat o indescriptibila tristete.
Autorul tabloului e  Mozayen al Dowleh, un pictor iranian din epoca Qajara, print de origine, cu studii facute in Franta si cu proprietati feudale in Persia acelor vremuri.
A activat  sub numele de Mirza Ali Akbar Khan si a fost vreme indelungata mai marele pictorilor de la curtea lui Nasser al Din Shah.
Qajarii, fiind de origine turcmena, obisnuiau sa alature numele Mirza oricarui nou-nascut baiat ce urma sa mosteneasca titlul de print.  Terminatia „Khan” din numele lui indica faptul ca avea proprietati latifundiare, deci era un fel de boier :)

„Boier” sau nu, cu mosii sau nu :),  acest Mozayen al Dowleh a pictat intr-o maniera 100% europeana, foarte inspirat in redarea fizionomiilor, dar, din pacate, extrem de putin cunoscut publicului larg deoarece tablourile lui au apartinut  intotdeauna membrilor familiilor dinastiei Qajare. Doar cateva au ajuns prin muzee. Restul reprezinta mosteniri de familie ce se transmit din generatie in generatie.

Urmatoarea lucrare apartine deasemeni unui iranian. Numele  Hossein Qoular Aqasi  mi-e total necunoscut. S-ar putea sa fie vorba de un ilustrator de carte. In orice caz, felul in care l-a redat pe Demonul Alb/Divul Alb, Div-e Sepid  in persana,  si  lupta lui Rostam cu demonul, e surprinzator pentru oricine.

 

pictura – Hossein Qoular Aqasi

Latura comica a acestei scene pictate de  Hossein Qoular Aqasi,  inspirata din povestirea  amanuntita  a lui  Ferdowsi  din al sau  Shah  Name (Cronica Regilor),  nu se potriveste deloc cu impresia pe care mi-am format-o in timpul lecturii.
Eu insa am studiat cu mare interes costumatia lui Rostam, buzduganul performant din prim planul imaginii, cat si trasaturile Divului Alb.

Trebuie sa recunoasteti ca  „demonul”  in cauza e de-a dreptul dragalas :)

PS. Daca ar fi sa traduc  Div-e Sepid  in limba romana as opta pentru varianta „Tartorul  Alb”   caci in mitologia iraniana  divul  e considerat a fi starostele diavolilor.