John Singer Sargent – The Fountain, Vila Torlonia, Frascati (1907)
The Art Institute of Chicago
In dese randuri am vorbit despre pictorul american John Singer Sargent (1856 – 1925 ) si, cu toate astea, mi-au ramas in arhiva preferintelor destule picturi care-mi plac si pe care doresc ca in viitor sa le aduc pe blog.
Cateva chiar ma intriga – prin subiect sau tehnica de executie, alte cateva mi-au dezmortit ‘aptitudinile’ de detectiv sau mi-au produs neintelese stari de reverie.
Fântâna de la Vila Torloni, in afara faptului ca mi-a creat nostalgia unei epoci trecute care mi s-ar fi potrivit mai mult decat cea in care traiesc acum, m-a facut sa plec in cautarea personajelor tabloului :)
La prima vedere se poate deduce ca e vorba de un cuplu : o femeie cu privirea concentrata pe sevalet si un barbat intr-o pozitie enervanta (pentru mine) ce-i priveste lucrarea cu un ochi oarecum critic.
Cautand am descoperit povestea din spatele lor.
Tanara femeie imbracata in alb e Jane Erin Emmet, devenita ulterior doamna Jane de Glehn, o pictorita americana mai mult amatoare, dar nu lipsita de talent, ce provenea dintr-o familie irlandeza cu traditie.
Nu vreau sa insir toate personalitatile cu care se inrudea dar amintesc in treacat faptul ca era verisoara scriitorului Henri James.
Sargent face cunostinta cu Jane la un spectacol dat de Carmencita, dansatoare de flamenco ce avea sa devina si mai celebra datorita picturilor realizate de acest pictor en vogue. Sargent o va angaja pe Carmencita sa danseze in studioul lui pentru a o putea picta mai bine.
Jane, desi avea doar saptesprezece ani, s-a numarat printre spectatorii din studio.
Se pare ca prietenia ei cu John Singer Sargent a inceput din acel moment.
Al doilea personaj al tabloului il reprezinta pe Wilfred Gabriel de Glehn, un gentleman englez, si pictor pe deasupra, ce-si facuse studiile in Anglia si Franta.
El se imprieteneste cu Sargent atras fiind si de posibilitatea de a-si expune lucrarile in America.
John Singer Sargent a actionat ca un liant intre cei doi, caci prin intermediul lui nu numai ca Jane si Wilfred s-au cunoscut, dar si-au descoperit si punctele de atractie. La foarte scurt timp ei se vor casatori.
Jane si Wilfred vor ramane prietenii fideli ai lui Sargent si vor calatori impreuna prin diverse orase din Europa.
Nu doar s-au plimbat, dar s-au si pictat reciproc :)
Sargent a pictat-o in diverse randuri pe Jane, dar si pe Wilfried, si, bineinteles, i-a pictat impreuna.
La randul lui Wilfried de Glehn si-a pictat sotia, neomitandu-l nici pe Sargent.
Jane, desi pictorita amatoare, nu s-a lasat mai prejos. A executat lucrari interesante pe care intr-o zi, nu stiu nici eu cand, le voi aduna intr-o postare dedicata exclusiv ei.
Din toata permutarile acestea prin fata sevaletului au rezultat diverse tablouri care, puse unul langa altul, pot da o imagine de ansamblu si pot reconstitui atmosfera acelei perioade.
Desi Sargent e clasificat drept un pictor impresionist, Fântâna lasa impresia unei lucrari ce s-ar putea incadra fara obiectii majore curentului realist.
Privind acest tablou imi vine sa spun ca pictorii au puterea de a ingheta timpul.
Nici o secunda nu s-a mai scurs din vara anului 1907, din momentul in care susurul fântânii arteziene acoperea schimbul de cuvinte dintre Jane si Wilfred.
Un tablou, inainte de a reprezenta o opera de arta, reprezinta o clipa solidificata, o clipa asupra careia Cronos – Zeul Timpului, nu mai are nici o putere :)
Rezonanțe Imposibile 