Caricatură Sergey Elkin „Coronavirus și Hamsterkäufe”
Nu, n-am murit ;)
Nu sunt și nici nu am fost în carantină sau izolare.
De ce nu mai scriu de ceva vreme pe blog ?
Răspunsul e simplu: mi-e târșă ;)
În studenție am avut o colegă sătmăreancă. Țin minte că peste vreo două zile avea cel mai greu examen din sesiune și nici nu deschidea cursurile să se uite măcar într-o doară pe ele.
Am întrebat-o de ce nu învață nimic iar dânsa mi-a răspuns cu o voce fără culoare : mi-e târșă.
Nu știam ce înseamnă dar bănuiam că e ceva sinonim cu apatia sau lehamitea.
I-am cerut să-mi explice ce înseamnă exact cuvântul. A dat din mână zicându-mi : lasă, ai să înțelegi ce înseamnă când o să-ți fie și ție târșă.
În DEX am găsit următoarea explicație :
tấrșă, tấrșe, s.f. (reg.) piedică, opritoare. 2. arșic.
Explicația nu mă mulțumește … dar să trecem peste ;)
În perioada asta, dar și cu mult înainte, am citit suficient despre coronavirus, am ascultat pe rând televiziunile de știri din România, și nu numai, am citit mai multe articole din jurnale medicale – ceea ce e o performanță pentru mine deoarece sunt Tufă de Veneția în ceea ce privește Biologia -, am disecat teoriile conspiraționiste sau glumele făcute de români pe seama virusului vedetă …. Wuhannis, LuCOVID Orban, SparAngela Merkel, guwerner, COVID 1984, etc.
Și nu în ultimul rând, din pură întâmplare, am cunoscut-o pe doamna Sonia despre care neapărat trebuie să povestesc în zilele următoare.
În Iran epidemia a început cam la vreo trei săptămâni după China.
Pe atunci în Europa era liniște totală … mare veselie, campionate de fotbal, Festivalul de la Veneția, alegerile din Franța ;)
Am avut avantajul de a mă informa din timp de la televiziunile iraniene din Iran sau din afara Iranului, deci televiziuni opozante ale regimului.
Astfel, față de mulți alți români, am avut avantajul de a căpăta un avans informațional, concomitent cu o tasare emoțională, care m-au imunizat întrucâtva împotriva manipulărilor abundente și evidente din mass-media, a fake-news-urilor de doi bani bucata, a știrilor trunchiate, a luărilor de poziție cameleonice ale unor personalități publice …
Am mai avut un alt avantaj și anume faptul că am trăit în Iran epidemia MERS. Lumea intrase în panică din cauza microbului de la Mecca, căci așa era numit popular virusul adus din Arabia Saudită de către cei întorși din pelerinaj de acolo.
Multă lume purta măști, în special femeile, și mă simțeam cumva criticată din priviri de colegii mei datorită faptului că nu am pus niciodată pe față o mască.
Dar isteria MERS a trecut cam într-o lună.
Acum, aici, cel mai greu mi-a fost ca la nivel mental să mă eliberez de atmosfera distopică ce cuprindea țara.
Mintea nu putea să accepte scenariile apocaliptice pentru România propovăduite de unii apostoli în alb sau de politicienii care făceau tot efortul să bage și ei capul în poză.
Cu stupoare realizam faptul că pe la diverse televiziuni apăreau persoane publice care parcă regretau că în România nu se întâmplă lucruri asemănătoare cu cele din Italia, SUA, Spania …
Nici nu vreau să mă gândesc la cei care au făcut averi pe seama pandemiei. Pandemie cu accente de fandasie.
Apropo … realizez faptul că apar în spațiul public medici care nu folosesc corect termenii.
COVID 19 este numele bolii generate de virusul SARS CoV 2 … așa cum SIDA/AIDS reprezintă numele bolii generate de virusul HIV.
Una peste alta pot spune că în această perioadă viața mea nu s-a schimbat prea mult.
Am citit câteva cărți noi, le-am recitit pe altele, am experimentat o serie de rețete absolut inedite – ceea ce îl face pe soțul meu să-si dorească ca starea de urgență să se prelungească ;), am reușit să recondiționez două cămăși tradiționale vechi achiziționate încă din toamnă ( pe una am cusut una câte una vreo două sute de paiete fixate pe pânză de tot atâtea mărgele mici de dimensiunea boabei de muștar ) și am vizionat extrem de multe filme românești difuzate pe canalele Cinemaraton și Comedy Est.
Viața merge înainte chiar dacă unele gânduri și amintiri mă trag înapoi.
Apreciază:
Apreciere Încarc...
