beauty has many faces

Câteodată îmi ies în cale oameni deosebiți.
Câteodată, în viața reală sau în cea virtuală, mă lovesc de personaje ”mai altfel”.
Câteodată le rețin chipurile și gândurile. Căci gândurile te aduc mai aproape. Sunt cele mai eficace arme pentru a învinge depărtarea și uitarea.
Gândurile reprezintă fața ascunsă a frumuseții. De aceea îi văd pe unii mai frumoși decât alții … o subiectivitate de care nu văd cum m-aș putea debarasa vreodată ;)

inspirații în alb negru

Valentino, colecția de toamnă 2015

Vă informez că tocmai ați început lectura unui articol ceva mai lung. Sper să nu fie atât de plictisitor încât să-l abandonați înainte de a ajunge la final.

De mai multe ori am scris despre designerii străini care s-au inspirat din patrimoniul etnografic românesc și care au indicat sursa de inspirație. Mă refer la Yves Saint Laurent, Tom Ford, Oscar de la Renta, Jean Paul Gaultier și Altuzarra, acesta din urmă va fi prezentat într-o postare viitoare.

Pe lângă aceștia mai sunt destui alții, și destule case de modă sau branduri, care nu pomenesc  nici un cuvințel despre modelele scoase pe piață, sau, și mai rău, indică o sursă falsă.
Așa a făcut creatoarea afro-americană Tory Burch, plagiatoarea sumanului de la Tismana – purtat cu mândrie de Regina Maria – prezentat de dânsa ca fiind de inspirație africană.
Am tratat subiectul în mai multe rânduri ;
https://exergy33.wordpress.com/2017/08/02/prea-mici-pentru-o-industrie-atat-de-mare/

Alții, cum sunt cei de la Dior, Valentino, Redemption, Josie Natori, Dolce Gabbana, Etro, Figue, Free People, Carolina Hererra, Max Azria, Isabel Marant, etc au luat ce le-a plăcut ca și cum ar fi fost al lor.

Modelul prezentat de Valentino în colecția de toamnă 2015 l-am adus în discuție într-o postare mai veche.
Mă reîntorc azi la el pentru a continua seria brandurilor care și-au făcut un obicei de a lua pe ascuns frumuseți din lada noastră de zestre.

Acest produs al casei Valentino reprezintă o copie a unui suman din Bucovina. Se vede cu ochiul liber.
Am introdus imaginea de mai sus deoarece. dacă veți da click pe ea în Galerie, veți afla la cât se ridică întreaga ținută, fără cizme.

Iată ce am citit pe acea pagină de catalog :
Black dyed sheap shearling (Italy) and cream suede vest with black embroidery of grosgrain and beads in sizes 4-8, $17 500.
Black silk tulle lace dress with beads in sizes 4 and 8, $21 000.

Totalul se ridică la 38 500$ … cam cât o garsonieră într-un cartier mai de la margine al Bucureștiului.

Etro .. o casă de modă ale cărei creații îmi plac deoarece acoperă plaja ethno-fashion.
Dar ce să vezi ?!
Și ei au obiceiul de a lua pe ascuns ba una, ba alta, ba de la noi, ba de la alții, ca și cum li s-ar cuveni totul.
Sper să nu mă înșel atunci când afirm că în cele două modele prezentate în continuare se regăsesc elemente din costumele populare românești, accente usor de recunoscut chiar și de către un ochi mai puțin avizat.
Vă las pe voi să judecați.


Etro, 2016


Etro, colecția de primăvară 2017

Și iată că am ajuns la Dolce Gabbana ;)

Ei au prezentat acest produs în seria Military Jacket. Modelul de pe spate nu mă duce deloc cu gândul la un veston militar ci la cu totul altceva.

Dolce Gabbana, colecția de toamnă 2016

Și această rochie, cel puțin mie personal, mi se pare a fi o ie stilizată.

Redemption, colecția de primăvară 2017

 

Recunosc că îmi place ținuta în ansamblu. Stilistul și-a făcut treaba cum trebuie ;)


Josie Natori, colecția toamnă-iarnă 2014-15

Nu cred că mulți dintre noi să fi auzit de Josie Natori.
Eu nu auzisem de creatoarea de modă filipineză până in urmă cu vreo jumătate de an. Această bluză m-a făcut să o aduc aici pe blog.

Sursa de inspirație a acestei bluze e reconoscibilă cu ușurință.

ținută concepută de brandul Free People

 

Propun încă o ținută ce ne pare foarte cunoscută.
Actrița Camille Belle poartă o bluză semnată Carolina Herrera.
Am căutat mai multe informații și am descoperit că celebra creatoare de modă din America și-a prezentat creația ca fiind o Bohemian Blouse ;)
Deja nu mai pot. Păi bluza asta țipă în gura mare că e o ie românească.
Acesta e un tertip folosit de mai multi creatori de modă. Atunci când nu vor să indice în mod explicit sursa de inspirație se folosesc de termeni precum peasant, Bohemian, East-European, Balcanic, rustic … sau Matisse inspired.

Dar oare Matisse de unde s-a inspirat ?

 

Camille Belle într-o bluză Carolina Herrera

Am descoperit un produs pus la vânzare de brandul Figue, brandul acela care și-a însușit – ca să nu spun furat – un pieptar din Bistrița Năsăud.
https://exergy33.wordpress.com/2018/11/20/poveste-fara-sfarsit/

Figue

Voi încheia cu o rochie Max Azria  frumos inspirată din portul transilvănean.


Max Azria, colecția de toamnă 2012

 

 

 

nume și (p)renume

Mă întrebam despre ce să scriu astăzi. Despre multe aș fi putut scrie dar m-am gândit să ies puțin din specificul blogului ;)
Așa că am ales să scriu despre nume.

Într-o zi, butonând canalele TV, am realizat faptul că multe din vedetele de la Antena 3 au un punct comun foarte ciudat.
Ei au numele și prenumele compuse din câte două silabe … deci în total patru silabe.
Chiar dacă nu vă plac, sau poate că da, îi știm cu toții … Mihai Gâdea, Carmen Avram, Mircea Badea, Radu Tudor, Bianca Nae, Ana Iorga, Ela Crăciun.
Ba chiar am fost surprinsă să constat că și după căsătorie echilibrul fonetic al numelor lor nu s-a schimbat.
Oana Stancu a devenit Oana Zamfir iar Dana Grecu s-a transformat în Dana Chera.

Mergând pe firul acestei logici am căutat în memorie și alte celebrități sau oameni faimoși care, prin prisma numelui,  pot intra în acest ”club patrusilabic”.
Pe moment mi-au venit în minte Greta Garbo, Brigitte Bardot, Marylin Monroe, Tina Turner, Charlie Chaplin, Boris Becker, Janet Jackson, Robert Redford, Bela Bartok, Cindy Crawford, Ana Aslan – inventatoarea Gerovitalului

Aceștia nu numai că au numele și prenumele bisilabice, dar, după cum bine se observă, ele încep cu aceeași literă.
Am intrat pe net pentru o documentare suplimentară.
Așa am aflat că acest tip de nume, indiferent de numărul de silabe din componența lor, poartă  denumirea de alliterative names.
Alți și alți oameni faimoși, cu nume compuse dintr-un număr variabil de silabe, s-au ivit pe paginile virtuale deschise în ritm alert … Kim Kardashian, Claudia Cardinale, Sharon Stone, Danielle Darieux, Valentina Vidrașcu – cea mai cunoscută creatoare de modă din Republica Moldova.

Chiar și în România au existat și există personaje cu nume aliterative. Îmi vin în minte Corina Chiriac, Mihai Mălaimare, Gala Galaction, Ana Aslan (pomenită anterior), Alexandru Arșinel, Manea Mănescu (ministru în timpui regimului Ceaușescu), Tristan Tzara, Iosif Iser, Marin Moraru, Tudorel Toader, Marian Munteanu,  …

Multă lume împărtășește ideea că numele de botez influențează viața și cariera.
Nu știu dacă e chiar așa ;)
Principalul lucru e să te simți bine în pielea numelui pe care îl porți.

Și eu intru în acest club al ”aliterativilor”, dacă îmi e îngăduit să mă exprim așa. E compus din mai multe silabe, nu doar din patru, și cred că și de aceea subiectul mi-a captat ceva mai mult atenția.

Mi-ar fi plăcut ca numele de botez să fi fost altul  ;)
Mama ar fi dorit să mă cheme Gabriela … dar bunica s-a opus pe motivul că e un nume greu de pronunțat și copiii, la grădiniță, îl vor stâlci.
Avea o vecină cu o fetiță mică pe care copiii o strigau Găbela în loc de Gabriela. Dar și Găbela mi se pare că sună bine … parcă ușor italian. Nu m-ar fi deranjat absolut deloc.

Prin clasele primare îmi doream să mă cheme Mădălina, Călina sau Mălina … îmi plăcea muzicalitatea generată de pronunția lor.
Apoi, prin liceu, trăiam cu impresia că numele Diana mi se potrivește foarte bine.

Acum însă am convingerea ca exergy îmi vine ca o mănușă și nu l-aș schimba cu nici un alt nume din lume ;)

Later Edit:
Mădălina Manole, Steven Seagal, Sylvester Stalone, Ronald Reagan, Nick Nolte, Pablo Picasso …

zâmbet abia schițat

Aceasta e o prelucrare a uneia dintre fotografiile realizate în 2016 la Muzeul de Artă Contemporană din Teheran..
O simplă vizitatoare … la fel ca mine.
Pe tersa cofetăriei din curtea interioară a muzeului, într-o aglomerație fantastică generată de excepționala expoziție a artistului belgian Wim Delvoye, i-am remarcat prezența.

Am avut mare grijă ca dânsa să nu mă observe deoarece sunt convinsă că aerul acela visător de pe chip i-ar fi dispărut în momemtul în care ar fi realizat că e observată și fotografiată ;)

logo … un fel de ego ;)

Pentru început bun găsit în 2019 !

După cum se știe, România a preluat conducerea rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
Timp de șase luni va fi în lumina reflectoarelor și va avea șansa să dovedească euro-cârcotașilor că nu este Cenușăreasa Europei.
Ioan Nicolae Dobrinescu, elev la Colegiul Național ”I.L.Caragiale” din București, a câștigat concursul de creație a logo-ului pentru acest important eveniment.
Lupul Dacic l-a inspirat pe elevul de cincisprezece ani.

Varianta lui a fost îmbunătățită și stilizată cu scopul de a face mai clar mesajul transmis.

”Logo-ul indică o Uniune Europeană în mișcare, sigură pe sine, dinamică, dar și atașată valorilor sale. Din punct de vedere estetic, Uniunea Europeană a fost ilustrată prin intermediul unui lup, animal prezent în mitologiile majorității culturilor europene. Suplimentar, desenul ilustrează o Uniunea Europeană care își afirmă atașamentul față de protecția biodiversității.”
(sursa)

Un logo reprezintă mai mult decât o imagine. Reprezintă o cheie pentru a pătrunde în mentalul unei persoane sau al unei societăți.
Un logo bine gândit și bine executat cred că trebuie să fie simplu, cât mai simplu, ușor de recunoscut și cu puterea de a se întipări instantaneu în mintea privitorului.
Un logo reușit e ca o dragoste la prima vedere.

Tehnic vorbind se poate spune că logo-ul reprezintă un concept grafic cu ajutorul căruia identificăm un produs, o companie, un brand, o organizație sau un eveniment.

Plecând de la acest pretext m-am gândit să aduc în discuție câteva logo-uri din Iran. Sunt convinsă că vă vor capta atenția.

Iranienii afirmă că imaginea lui Faravahar (Fouruhar), simbolul religiei lui ZoroastruZarathustra in limba persană, reprezintă primul logo din lume din moment ce produsele manufacturate în Imperiul Persan din perioada preislamică erau poansonate cu acest simbol.

Reprezenta în fond simbolul prin care era certificată calitatea produsului manufacturat.

Actualul logo pentru certificarea standardelor de calitate arată astfel ;

În interior e scris cu litere persane stilizate numele Iran. S-au omis punctele de sub litera ye –یـ  și punctul de pe litera nun –ن .  Se citește de la dreapta la stânga.

Unul din cele mai cunoscute logo-uri, dar și unul dintre cele mai vechi, conceput în perioada Iranului modern îl reprezintă logo-ul Liniilor Aeriene Iraniene ce a fost folosit in premiera in anul 1961.

A fost inspirat de o pasăre mitică pe nume Homa. O statuie imensă a acestei păsări am admirat-o la Persepolis, capitala regilor ahemenizi, capitala lui  Cyrus și Darius.
Creatorul logo-ului e Edward Zahrabian, un iranian de origine armeană.

Iranul are șaisprezece linii aeriene, de stat și private, cele mai cunoscute fiind  Iran Air, Caspian  Airlines. Kish Air, Mahan Air, Iran Aseman Airlines

Logo-ul primei universități particulare din Iran, Universitatea Liberă Islamica, are un mesaj clar.
Două aripi se întretaie în zbor dând naștere unei penițe.
Cu alte cuvinte … scrie și vei fi liber.

Alt logo, interesant prin bilingvismul lui, este cel al Autorității Iraniene de Ajutorare.
Se știe că S.O.S reprezintă strigătul de ajutor.
Designerul imaginii a dat dovadă de multă imaginație deoarece a scris cuvântul komak (compus din literele kafک  , mim – م  și kaf –  ک … citite de la dreapta la stânga) într-o manieră ce, din punct de vedere vizual, va fi citit S.O.S de către un cititor al unei limbi cu alfabet latin.
În limba persană komak –کمک  înseamnă ajutor.

Anul trecut am văzut pentru prima oară într-un pasaj comercial un magazin Koton.
Logo-ul în limba persană nu cred că mai are nevoie să fie explicat.
Litera vav –و  a fost scrisă în același fel ca litera O din varianta cu litere latine.

Chiar și fără a ști limba persană sau arabă acest logo poate fi citit cu ușurință la primul contact vizual.


(un magazin Koton din Shiraz)

Am început cu un logo din România și voi încheia tot cu unul de la noi.
E vorba de unul conceput de Miklos Lehel, bijutier de inspirație minimalistă și cu execuție neconformistă, atipă, bijutier descoperit anul trecut cu ocazia unui eveniment în Parcul Herăstrău.


E un logo în oglindă, simetric, elegant și inteligent conceput.

Chiar și avatarul ales în spațiul virtual joacă rolul de logo. El transmite un mesaj despre persoana ascunsă în spatele imaginii de profil.

Am observat că logo-urile cu puțin roșu îmi atrag imediat atenția.
Forma predominant curbilinie sau rectilinie a conceptului grafic e deasemeni importantă. Prefer logo-urile cu formă ușor curbilinie sau combinații curbilinii-rectilinii, dar cât mai simple din punct de vedere grafic.
Nu cred să reprezinte un secret faptul că prefer fondul de culoare neagra ;)
Deci o combinație cromatică negru-roșu, cu o reprezentare minimalistă, ușor curbilinie, mi se pare una bine aleasă pentru un logo reușit.

Dintre logo-urile celebre am o slăbiciune pentru cel al companiei Nike ;)
Induce optimism. Cred că optimismul reprezintă mesajul subliminal transmis de acest logo elegant, minimalist și ușor de reținut.

Optimism vă doresc și eu pentru noul an !