Coreea e cu noi :)

Poate că unii îl cunosc de la emisiunile TV sau de prin diversele târguri tradiționale pe acest personaj insolit coborât parcă de pe Columna lui Traian.
Dacă nu, atunci să îl prezint în câteva cuvinte.

E vorba de Alexandru Gheorghe Ilinca, din Vâlcea, unul din ultimii meșteri opincari ai României.
Eu l-am fotografiat de nenumărate ori însă cele mai interesante fotografii, din punctul meu de vedere, sunt cele din vara aceasta la Muzeul Satului în care pozează încadrat de două turiste din Coreea.
Bineînțeles că nu poza pentru mine ;) … dar fiind la locul potrivit și în momentul potrivit am profitat la maximum de situație.

Partea comică e că dânsul le-a oprit o secundă pe cele două coreence și le-a adus două căciuli din blană de miel. Fetele nu înțelegeau ce se întâmplă. Noroc că cineva din cei ce asistau la scenă le-a explicat în engleză că meșterul popular dorește să dea o notă personală fotografiilor.
Turistele au fost super-încântate de idee.
Am fost pe fază și am reușit vreo câteva instantanee. Sper să vă placă.

Mai multe despre opinci și meșterul opincar puteți citi aici.
Dacă sunteți curioși cum arată o opincă dacică dati click aici.

 

nas grecesc

Se spune că există o legătură între felul de a fi al unei persoane și forma nasului.
Se iau în discuție cinci tipuri principale de nas : roman, grec, nubian, acvilin și cârn.  O clasificare mai detaliată include paisprezece tipuri.

Dar nu acesta e subiectul postării de azi.
Grupul de copii din grupul folcloric Kymata ce aparține Uniunii Grecilor din România, filiala Ploiești, au adus pentru câteva minute căldura Greciei în peisajul autumnal al Muzeului Satului din București.
Nu m-am lăsat cu totul vrăjită de muzică și dans … m-am concentrat la ceea ce se întâmpla pe scenă și am reușit câteva instantanee mulțumitoare.
Unul ar fi portretul postat cu mai mult timp în urmă aici pe blog.

M-am chinuit mult pentru portretul de azi. Nu e deloc ușor să surprinzi în prim plan chipul cuiva care dansează. Mi-am dat seama că fata avea un nas grecesc scos parcă din manualele de estetică  … și sper să fi meritat efortul celor câteva minute în care pur și simplu am vânat-o cu obiectivul foto ;)

perfecțiunea în defecte

 

Nu-mi spune că niciodată nu ai căzut pradă tentației de a crede că o persoană e perfectă în ciuda tuturor defectelor pe care le are.
E un sentiment puțin la nelalocul lui să trăiești euforia acestei atribuiri iesită cu totul din tiparele logice.
Uneori definiția perfecțiunii, dintr-o anumită perspectivă, e lipsită de sens … iar pefecționismul nu reprezintă decât o latură sumbră, profund periculoasă, a unor ipotetice calități.

gypsy colors

mândră bucovineancă

 

Din păcate nu am reușit să-i redau culoarea ochilor. Nu sunt negri, așa cum apar în fotografie, ci verde-căprui foarte închiși la culoare.
Mă bucur însă că i-am surprins aerul acela de pe chip furat parcă din picturile renascentiste. Deasemeni mă bucur că fotografia redă destul de bine detaliile acestei minunate cămăși înflorate cusută doar cu minuscule mărgeluțe colorate ce i-ar face invidioși pe cei de la Hermes, Chanel, Dolce & Gabbana, Armani sau Pucci.
Pentru a vedea despre ce e vorba dați un click.