o lume nouă

O lume nouă … fără bombe, rachete, trupe militare, tancuri și alarme aeriene.
Singurul lucru care-i captează atenția e trupa multicoloră cu marionete uriașe Light Dancers din Spania, una din trupele participante la festivalul B-Fit in the Street (ediția 2017).

pe aripile muzicii

(instantaneu, Piața Universității)
……………………………………………………………………………………………………..
Aș dori să-mi spuneți care fotografie vă place mai mult și de ce. Asta în cazul în care vă place ;) … daca nu, atunci spuneți-mi de ce nu.
Chiar sunt curioasă ….

 

„infanta” din Arpașu


(in)fa(n)ta din Arpașu
……………………………………………………………………………………………

Chiar din primul moment în care am remarcat-o în grupul de copii m-a frapat asemănarea fizionomiei ei cu unele din portretele lui Velazquez, mai ales cu acesta ;)
Ba mai mult … avea un aer princiar în gesturi, în privire și mișcarea corpului.
I-am făcut mai multe fotografii însă pentru postarea de azi mă voi rezuma doar la una singură.

Cu ocazia iarmarocului de Sf Ilie la Muzeul Satului s-a desfășurat și un program artistic. Un grup numeros din comuna sibiană Arpașu de Jos a ținut o șezătoare ca pe timpuri în care s-au rememorat evenimente din istoria satului, în special emigrarea în America după ce satul a ars într-un incendiu în anul 1899.
Spuneau ei că după emigrarea masivă, urmată de depopularea satului, se găseau mai mulți arpășeni în Ohio decât în Arpaș ;)
Criza economică din America anilor ’30 a făcut ca mulți arpășeni ( inclusiv urmașii lor) să se reîntoarcă și să-și reclădească gospodăriile.
Să nu uit să spun că deși e situat în județul Sibiu, din punct de vedere etno-folcloric satul Arpașu de Jos aparține Țării Făgărașului.

Alături de participanții în vârstă s-au aflat pe scenă mai mulți copii și adolescenți care au dansat foarte frumos într-o zi de duminică insuportabil de caldă. Nu exagerez când spun foarte frumos. Nu era vorba doar de coregrafii complicate și ritmuri muzicale superbe ci și de sufletul pus în acei pași de dans.
Costumele lor și ale femeilor aflate la a treia tinerețe (ce au dus cu brio greul șezătorii) merită postări separate. Și le vor avea.

Chiar dacă e vorba de o filmare de amator de slaba calitate eu risc să o introduc în postare ;)

pictorița

 

Dubuffet Living Gallery – Slovacia
(festivalul de teatru stradal B-FIT 2016)

veteranul

 

Fotografiam niște flori într-o florărie din acelea amplasate direct pe trotuar în imediata vecinătate a stațiilor de metrou și de autobuz.

Printre narcise, zambile și lalele i-am zărit basca neagră ce mă ducea cumva cu gândul la voluntarii din Spania care au luptat împotriva generalului Franco sau chiar la Che Guevara.
Am făcut zoom atât cât mi-a permis aparatul și am fost uimită de claritatea privirii. Privirea unui om agil, perfect lucid, cu un creier ce, în ciuda vârstei,  proceseaza în ritm alert informațiile  …
El se mișca, gesticulând din când în când, fiind prins într-o conversație cu o persoană invizibilă pentru mine din acel unghi. A trebuit să micșorez zoomul pentru a capta o imagine mulțumitoare.
În acel moment am observat și tricolorul prins în piept.

Bătrânul vindea medalii și insigne militare,  diverse însemne, hărți, reviste Viața Militară din epoca comunistă și copii după fotografii de epocă realizate în perioada celui de-al doilea război mondial.

Avea în atitudine o demnitate bine creionată. Cred că avea și o personalitate la fel de bine creionată.
În timp ce tot încercam să-l fotografiez, fără să fiu observată, l-am asemuit cu un copac batrân prin care mai curge o sevă verde mustind de viață.