broderii de toamnă … în Bucovina

 

Ar fi trebuit ca azi să vorbesc despre toamnă, căci avem parte de o toamnă frumoasă cu accente de vară târzie, dar mă tem să nu devin plictisitoare.
Tot căutând un subiect care să mă mulțumească mi-am amintit de o superbă cămașă tradițională cusută în culorile toamnei.

Și dacă tot am început să prezint piese vechi din colecția Muzeului de Etnografie din Rădăuți, e de la sine înțeles că nu trebuie să abandonez subiectul … așa că revin acolo pentru a prezenta o adevărată bijuterie pe pânză.

Cămașă din Ulma (1901) – Muzeul Etnografic Samuil și Eugenia Ioneț, Rădăuți, Suceava, Bucovina

Acolo am descoperit o altă comoară din Bucovina.
Cămașa e foarte veche dar cu toate astea culorile s-au păstrat foarte bine de-a lungul timpului.
Și ce culori !
Paleta cromatică în tonuri de pământ ars, de păduri de foioase la mijloc de toamnă, de chihlimbar si miere, e tocmai pe placul meu.
Pare incredibil că deși a fost cusută în 1901 –  probabil că se știe data exactă deoarece cămașa în cauză a fost purtată la un eveniment special cum ar fi logodna, nașterea primului copil, etc – atât pânza cât și firele de ată folosite arată atât de bine.

Nu numai culorile dar și geometria riguroasă, echilibrată, transformă  mânecile acestei cămâși în veritabile opere de artă.
Mâ duc cu gândul la veșmintele regești din perioada Cruciadelor … nu știu exact de ce.
Poate mă va lămuri cineva cunoscător în ale istoriei ;)

simboluri străvechi

Mă reîntorc la Muzeul Etnografic din Rădăuți pentru a vorbi despre o altă cămașă tradițională veche.
Vedeta mea de azi o reprezintă o piesă de pe la mijlocul sec al XIX-lea din Horodnic. Nu se specifică dacă e vorba de Horodnicul de Sus sau de Horodnicul de Jos.
Oricum … in perioada Imperiului Austro-Ungar exista un singur Horodnic ;)

Cămașa mi-a atras atenția prin motivul cusut în albastru pe partea superioară a mânecii.
Aduce mult cu svastica/zvastica. Dar e impropriu să vorbim de un simbol arian preluat de Hitler pe la începutul anilor 1930 și transformat apoi într-un simbol al Germaniei naziste.


vârtelniță de la Horodnic

În realitate acest simbol se regăsește în foarte multe culturi … indiană, iraniană, greacă, romană, japoneză. Se regăsește la nativii americani, la popoarele nordice, la români, la popoarele celtice, la slavi și la popoarele din sud-estul Asiei.


motivul vârtelniței – sat Horodnic, jud Suceava, Bucovina

În folclorul nostru acest motiv e denumit vârtelniță.
Vârtelnița reprezintă o unealtă de lemn folosită în gospodăriile țărănești cu ajutorul căreia se deapănă firele de cânepă, de lână, de bumbac.

Acest motiv regâsit pe veșmintele tradiționale românești simbolizează motorul timpului, succesiunea anotimpurilor, regenerarea, energia benefică, norocul, …


patru cârlige/vârtelnița din satul Botoșana, zona Gura Humor, Bucovina

În acest motiv popular complex asemănarea cu svastica este și mai vizibilă.
L-am regăsit pe niște planșe etnografice din 1910 realizate de Maria Panaitescu cu cusături din zona Muscelului.
În această zonă este cusut cu ață roșie dar poate fi regăsit și în Basarabia (Moldova de peste Prut) unde este cusut cu fir de culoare neagră.

Sunt motive de o frumusețe geometrică demnă de cei mai renumiți stiliști și designeri.


vârtelnița de la Muscel

Sâ mâ leg puțin de etimologia cuvântului.
DEX-ul ne spune că vârtelniță ne vine din limba bulgară, mai precis din „vărtelka”.
În limba română avem și verbul a învârti.
Tot DEX-ul ne spune că acest cuvânt este conform cu vrŭtĕti, din fondul limbilor slave.
Mă întreb cum de dicționarele noastre ne dau cuvintele roată și rotire ca provenind din latinescul Rota iar cuvântul învârti ca fiind luat din slavul vrutĕti ?

Totuși eu nu accept aceste explicații simpliste deoarece Dicționarul Sanskrit – Englez Monier – Williams îmi arată mult mai profund cum stau lucrurile.
Iată câteva sensuri, în funcție de context, pentru câteva cuvinte ce ne duc cu gândul la fenomenul rotației.

Vartana ( वर्तन ) – setting in motion, grinding, living, spindle, twisting, screw
Vartani ( वर्तनि ) – the circumference or felloe of a wheel, the track of a wheel, way, path, rut.

Vă las să trageți singuri concluziile :)

 

bijuterie … pe pânză

 

Asta vară, la Muzeul Etnografic Samuil și Eugenia Ioneț din Rădăuți, am descoperit câteva adevărate bijuterii pe pânză.
Atunci mi-a venit ideea să deschid pe blog un nou thread axat pe cămășile tradiționale românești văzute și fotografiate de mine fie prin muzee, fie pe la diverse festivaluri sau evenimente, fie pur și simplu pe stradă.
Am în colecția mea virtuală câteva piese remarcabile, bijuterii veritabile pe pânză, unicate ce bagă în cofă marile case de modă și pot stârni invidia multor designeri celebri.

Voi începe azi cu o cămașă tradițională de sârbâtoare de la sfârșitul sec al XIX-lea din colecția muzeului rădăuțean. Este vorba de o cămașă în patru foi (față, spate, două mâneci), cu altiță și încrețitură la gât.
Altița reprezintă partea ornamentală din partea de sus a mânecii. În cazul de față putem vedea o altită combinată, în trei rânduri, compusă din motive geometrice și motive florale stilizate.
Această valoroasă piesă etnografică bucovineană, cu mâneci bogate, a fost adusă din satul Hurjuieni, comuna Gălănești.
Comună se află pe traseul dintre orașul Rădăuți și Mânăstirea Putna.

 

Pe lângă subtilele modele geometrice cămașa are și un remarcabil echilibru cromatic. Nu mai vorbesc de vibrația culorilor și calitatea firelor folosite pentru cusut, ambele foarte bine păstrate după mai bine de un secol și jumătate.
Motivele florale stilizate sunt realizate prin broderii cu acul.

Cu un simplu click pe galeria de imagini puteți vedea detaliile cusaturilor și textura pânzei excelent conservată peste ani.