imagine -Victor Vasarely
Azi îți voi vorbi despre o cantitate neglijabilă denumită suflet.
Se mai întâmplă ca, introdus sub radicalul sentimentelor, să maximizeze erorile existenței, pentru că sufletul nu-i un număr pătrat iar radicalul nu e întotdeauna de ordinul doi.
Sufletul reprezintă un integru, al lui însuși … deși sunt tentată să-l investesc cu titlul de număr irațional imaginându-l uneori ca pe o funcție spectaculoasă, de forma asta poate:
Atunci când influențează în mod excesiv precizia necesară integrării în ziua de mâine e suspus unor artificii așa zis „aritmetice”: mai lasă de la tine, mai dau de la mine, căci socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din supermarket deși ne-am trecut conștiincioși (com)promisiunile pe un card cu parola la vedere.
Mâine sau poimâine …
Ce rost mai au limitele atunci când cantitatea care trebuie integrată e aleatorie ?
Și, la urma urmei, în viața asta ce are, dacă are, rost?
Sufletul, acel număr prim … și ultim.
Dar îți cer prea mult să înțelegi sensul a ceea ce nu vreau să spun.
Rezonanțe Imposibile 
Foarte incriptatata postarea de astazi! Acum, cu pixul in mana, incerc sa rezolv ecuatiile date… :) :) :)
ApreciazăApreciază
… ca doar e vacanta ! Trebuie sa dau si niste teme ‘pentru acasa’ :)
ApreciazăApreciază
Hm ! Ai tu ceva pe suflet, dar nu poți să spui… Păcat că nu ai o adresă de e-mail, mi-ar plăcea să îți pun câteva întrebări ! :)
ApreciazăApreciază
Sa am ceva pe suflet? … asta ar insemna ca in primul rand sa am suflet :)
Adresa de mail apare in formularul cu care-ti trimit comentariile pe blog; si sa stii ca e valabila.
ApreciazăApreciază
…” cantitate neglijabilă denumită suflet”…
Cred că sufletul are o pondere uriașă, cred că e o cantitate mult mai mare, aproape vizibil mai mare decât ne imaginăm…Eu îl smt și uneori aproape că mă trage în jos.
Se spune că trupul și sufletul nu au aceeași viteză de deplasare. Dinspre primăvară către vară, călătorim puţin câte puţin şi cred că senzația pe care o încercăm în vară vine dintr-o diferență de inerție: trupul se deplasează fără probleme, adică îl înveșmântezi cu ceva adecvat zilelor aurii sau cald-ploioase și gata, este al verii. În vreme ce sufletul e mai greu de urnit: se leagă de dimineţile tinere şi senine, de iarba verde presărată cu păpădii, de parfumul liliacului, de tinerețea primăverii, de care nu simți că ești legat decât în momentul în care intri în vară… e mai greu de urnit, e vizibil mai mare decât credem! :)
ApreciazăApreciază
…” cantitate neglijabilă denumită suflet”…
Era vorba doar de o figura de stil :)
ApreciazăApreciază