Raina Mohylanka … destinul unei "movilence"

Chiajna – Raina Mohylanka
fiica domnitorului Ieremia Movila
s0ția prințului Michał Wiśniowiecki

~ Muzeul Național de Istorie, Kiev, Ucraina ~
*

In ultimele saptamani numele Ucrainei a devenit parte importanta in titlurile articolelor din jurnale si in programele de stiri.
Asa ca m-am gandit sa va invit intr-o vizita virtuala la Muzeul National de Istorie din Kiev pentru a va face cunoștință cu un personaj feminin mai deosebit.

Acest chip senin, incarcat de energie pozitiva, ascunde in spatele lui personalitatea unei femei ce nu s-a speriat de secolul in care a trait si nu s-a lasat invinsa de prejudecatile acelor timpuri.

Chiajna, fiica cea mai mare a domnitorului Ieremia Movilă, a rămas in literatura istorică poloneză cu numele de Raina Mohylanka, ca soție a nobilului polonez Michał Wiśniowiecki, si prima Movileancă ce a intrat in aristocratia poloneza.
Numele Raina, care în poloneză înseamnă principesă, a fost tradus ulterior in română, devenind Regina sau Irina, si de aici o oarecare greutate de a pune cap la coada informatiile istorice.
Deci Raina Mohylanka trebuie interpretat drept Principesa Movilă, adică fiica cea mai mare a domnitorului Ieremia Movilă.
In mod cert că Raina reprezinta o traducere a numelui Chiajna, nume derivat din cuvantul slav kneajna ce are sensul de principesa.

Domnitorul Ieremia Movilă a avut trei fii – Constantin, Alexandru si Bogdan – dar si patru fiice, toate casatorite cu nobili si magnati polonezi de prim rang.
Cele patru fiice s-au numit Chiajna-Raina (Regina sau Irina), Maria – casatorita de doua ori cu doi nobili cu functii importante in stat, Ecaterina Margareta si Anna – aceasta ultima fiica fiind casatorita de patru ori, de fiecare data cu un nobil sau demnitar important, ea insăși implicându-se in politică.
Alti patru copii – Pavel, Safira, Stanca și Alexandra – au murit in primii ani ai copilariei.

Legaturile lui Ieremia Movilă cu Polonia au început mai demult dar au fost intărite prin aceasta politică matrimonială.
De fapt, inainte de a ajunge pe tron cu ajutorul polonezilor, familia Movileștilor a trăit in Polonia.
Aici viitorul domnitor se va căsători in 1591 (sau 1588) cu Elisabeta (Elzbieta) Lozonsky.
Unii istorici sustin că dânsa era fiica grecului Gheorghe Kataros, ce a devenit cunoscut si ca Gheorghe Lozonsky datorită mosiei sale de la Lozna, langă Dorohoi.
Alti istorici insa sunt convinsi ca tatal Elisabetei a fost Toma Czomortany, un nemes ungur ce a fugit in Polonia si al carui nume a devenit Lozonsky datorită faptului că poseda in apropiere de Lwow/Liov o frumoasă și întinsă moșie denumită Lozna :)

Anterior sora mai mica a lui Ieremia Movilă se căsătorise cu Izajasz Herburt, o rudă de-a lui Jan Zamoyski, cel mai influent nobil polonez al momementului.
Jan Zomoyski îi va deveni protector si om de sprijin în încâlcita diplomație ce lega prin fire nevăzute marile curți imperiale ale Europei.

In anul 1600, la propunerea lui Jan Zamoyski,  incep primele negocieri pentru incheiera casatoriei intre fiica cea mai mare, Raina – Chiajna, cu printul Michał Wiśniowiecki despre care se stie că avea și inaintași moldoveni in arborele genealogic al familiei.
In primăvara lui 1603 a fost oficiata in cetatea Sucevei ceremonia religioasa prin care Raina-Chiajna, domnița de numai cinsprezece ani, devine sotia lui Michał, intrând astfel într-o veche si nobilă familie.
Casatoria s-a oficiat după ritul ortodox de catre mitropolitul Gheorghe Movilă, fratele domnitorului Ieremia Movilă.

Michał provenea dintr-o familie mixta de ortodocși (linie paternă) și calviniști (linie maternă).

În ciuda faptului că a fost o căsătorie aranjată, așa cum erau dealtfel mai toate căsătoriile din familiile nobiliare din acea epocă, între cei doi au existat puternice legături afective.
Cronicile poloneze evocă uneori cu o ironie ascunsă faptul că Michał Wiśniowiecki a fost foarte îndrăgostit de soția lui.

Nu se stie de ce, în 1605, deci la numai doi ani de la casatorie, Michał trece pe numele Rainei jumatate din averea sa lichidă ce reprezenta la acea dată suma de 30 000 de florini.
Ulterior va mai trece suma de 100 000 de florini si-i va da mână liberă în administrarea moșiilor Wisnioweck si Owrucz cât și în educația copiilor.

Au avut impreună doi copii, un băiat si o fată, Jeremi Michal si Anna.

Dar să revin la Raina.
Se mai cunoaste faptul ca sotul ei nu se pricepea sa-si administreze cum trebuie averea si că mereu avea datorii.
Inclin să cred ca gestul lui, ce i-a uluit pe nobilii de la curte, si anume acela de a-si da aproape intreaga avere pe mâna soției, a fost un gest izvorât dintr-o mare încredere si o bună cunoaștere a abilitătilor financiare si organizatorice ale tinerei domnițe moldovence.
Raina îi va plăti mereu datoriile contractate dar, având deplină libertate de mișcare, va face investiții profitabile pentru a spori averea copiilor.

Viața lor de cuplu se va incheie prea repede. Michał Wiśniowiecki va muri in 1616, după doar treisprezece ani de căsatorie, și va lăsa în urmă doi copii minori.

Familia lui Michał devine automat imputernicită in tutela copiilor si administrarea averii acestora.
Raina însă se impotriveste acestui lucru si intentează de una singură un proces la Curtea Republicii Nobiliare Polone cu scopul de a obtine doua lucruri.
Dânsa se numără printre puținele femei, soții sau fiice de nobili polonezi, care au intentat proces impotriva familiei si singura persoana care a reusit să obtină ambele lucruri cerute : tutela copiilor si administrarea mostenirii.

La scurt timp după moartea soțului ea își taie părul într-o mică ceremonie privată, dând astfel de înțeles celor din anturaj că nu se va recăsători niciodată.

Dârzenia ei a fost consemnată in documentele epocii, dar cred că această dârzenie, pe care o bănuiesc nativă, se vede cu prisos in portretul expus la Muzeul Național de Istorie din Kiev.

Acest portret e cumva ciudat căci prezintă o femeie ce ne pare reală, nu o nobilă înfumurată sau cu privirea rece.
(In paranteză vreau să amintesc de portretul unei alte domnițe moldovence ce nu respectă întru-totul canoanele artistice ale epocii in care a pictat Roslin.)

Ochii Rainei sunt calzi, fața îi e învăluită de un zâmbet cald, întreaga ei ființă emană energie pozitivă și liniște sufletească.
Hainele-i sunt simple, un amestec de haine traditionale românești și accesorii străine, cum ar fi de exemplu pălăria cu penaj si colierul de la gât, iar poziția corpului e deosebit de firească.

Crucifixul de la gât simbolizează faptul că Raina, asemenea tatălui ei, fusese o persoană religioasă. Cartea pe care își sprijină mâna vrea să indice în mod indirect prețul pe care îl punea doamna moldoveancă pe știința de carte.

Din păcate viața zbuciumată a Rainei se va încheia in 1619, la numai treizeci si unu de ani.

După moartea ei copiii vor fi despartiti. Jeremi Michal va fi crescut si educat in familia lui Konstantin Wisniowecki – fratele defunctului soț – iar Anna va fi crescută de Maria Potocki, sora mai mică a Rainei.

Maria Potocki – Firlej, asemenea celorlalte Movilence, reprezintă un personaj de care se merită să mă ocup în mod special într-o altă postare.
Acum vreau să precizez ca dânsa a fost căsătărită mai întâi cu contele Stanislaw Potocki, iar după moartea acestuia cu Mikolaj Firlej – voievod de Sandomir.

Mai multe amănunte despre urmașii domnitorului Ieremia Movilă pot fi găsite în lucrarea Orbis Polonus editată între 1641-1645 de către Simeon Okolski.

Din documentele istorice redactate in limba polonă aflăm ca fiul Rainei-Chiajna, Jeremi Michał Wiśniowiecki (1612-1651), a devenit vievod al Rusiei Roșii (1646-1651) si a organizat miscarea de rezistență a polonilor împotriva cazacilor răsculați condusi de hatmanul Bogdan Hmielnițki.
Strănepotul Rainei, Michał Korybut Wiśniowiecki, a devenit in perioada 1669-1673 rege al Poloniei, dar din păcate nu a fost un monarh capabil.

La mânăstirea Sucevița se află un tablou votiv ce înfățișează intreaga familie a domnitorului Ieremia Movilă.

 

Mânăstirea Sucevița
Familia Domnitorului Ieremia Movilă
foto – Gabriel Todică

 

O parte din datele istorice înserate în această postare le-am preluat din studiul recent al Liliei Zobolotnaia, Movilencele și descendenții. Pagini necunoscute.
Alte informatii le-am gasit in Femeile in viata neamului nostru (1911) scrisa de Nicolae Iorga si in wikipedia.

 

Free website hit counter