Carl Spitzweg, Harvest in the Tyrolean Alps (1858)
Milwaukee Art Museum
*
De atâta zăpadă mi s-a facut dor de o fâneață însorită.
… ba chiar și de inconfundabilul miros al fânului proaspăt cosit :)
- Comentariu
-
Abonează-te
Abonat
Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
Rezonanțe Imposibile 
”Atâta zăpadă” ??? E zăpadă multă pe la tine ? Aici, în București, e tot toamnă…
ApreciazăApreciază
Aproape ca in Siberia. Si in plus de asta e si ger. Pot calca linistita peste ‘muntii’ de zapada de o jumatate de metru (si mai bine) fara sa ma afund deoarece zapada e atat de rigida ca nu o poti gauri nici macar cu cazmaua :)
ApreciazăApreciază
Hm ! În ce climat aspru trăiești…
Am și uitat ce înseamnă asta. Nu am mai avut parte de zăpadă și de geruri zdravene din vremea când am locuit la munte.
Ziceam că e toamnă pe la noi. Ce toamnă ?! E curat primăvară ! Azi, după ce am terminat cu blogăritul, am ieșit în curte și am descoperit că forsiția este plină de boboci.
Seară plăcută, X (sau ce-o fi acum pe acolo ! :D)
ApreciazăApreciază
Nu e deloc aspru … si ca sa fiu sincera trebuie sa recunosc ca ma simt „in apele mele” prin nametii astia ;)
ApreciazăApreciază