>Multi oameni doresc doar trupul, fara suflet. Chiar li se pare total irelevant sa aiba parte si de asa ceva. E trist cand au sufletul, dar nu stiu ce sa faca cu el, sau nu il vor.Citind prima fraza, imi vine in minte un zambet insotit de o privire luminoasa, insa putin trista, pe care il are cineva ce are certitudinea ca, desi se afla departe (in timp si spatiu), are ceva ce se ridica deasupra timpului si spatiului, iar asta e mai mult decat destul pentru a trai.Daca „ai” sufletul cuiva, iti e mai aproape decat daca ar dormi langa tine. Iar asta aduce acel zambet pe buze :-)E destul de periculos, sa iti oferi sufletul, sau sa il primesti pe al cuiva … :-)
>eu cred ca nu trebuie sa facem abstractie de niciunul dintre ele, acestea fiind un tot, dupa cum spuneam. cred ca implinirea are loc exact atunci cand ai parte de trupul si sufletul pe care le doresti.
>Ieri meditam la un aspect : in limba romana se spune „trup si suflet” , deci o prioritate a „trupului”. In limba persana, se spune „rooh-o jesm/ruh va gesm”, ceea ce inseamna „suflet si trup”, deci o prioritate a „sufletului” :).In ce masura perceptia acestei dualitati (suflet+trup) tine de cultura, incerc sa aflu acum.E o discrepanta uriasa intre modul in care orientalii si occidentalii vad lumea interioara a fiintei umane …
>superioritate culturii occidentale e un bulshit pe care massmedia il serveste non-stop pe paine.la orientali iubirea e mistica si transcede carnea.privindu-i mai atent pe occidentali vei sesiza ca la ei conceptul de iubire se reduce treptat la sex. de aici deriva dorinta femeii de a avea mereu un trup incitant cat si spaima barbatului de a nu-si pierde potenta.
>Felul in care expui problema mi se pare prea simplist :)Cred ca daca am putea pune trupul si sufletul pe o balanta, am vedea ca sufletul cintareste mai mult…. trupul ne opreste sa ne inaltam, sufletul nu ne lasa sa ne prabusim.
>Multi oameni doresc doar trupul, fara suflet. Chiar li se pare total irelevant sa aiba parte si de asa ceva. E trist cand au sufletul, dar nu stiu ce sa faca cu el, sau nu il vor.Citind prima fraza, imi vine in minte un zambet insotit de o privire luminoasa, insa putin trista, pe care il are cineva ce are certitudinea ca, desi se afla departe (in timp si spatiu), are ceva ce se ridica deasupra timpului si spatiului, iar asta e mai mult decat destul pentru a trai.Daca „ai” sufletul cuiva, iti e mai aproape decat daca ar dormi langa tine. Iar asta aduce acel zambet pe buze :-)E destul de periculos, sa iti oferi sufletul, sau sa il primesti pe al cuiva … :-)
ApreciazăApreciază
>:), cred ca ti s-a mai spus (de multe ori si de catre mai multe persoane) ca trebuia sa faci Psihologie, nu Politehnica.
ApreciazăApreciază
>sufletul si trupul sunt un tot armonios. daca le detii pe amandoua e ca un fel de implinire.
ApreciazăApreciază
>Ai spus „un fel de implinire”. Nu mi-e clar sensul expresiei … crezi (cumva) ca se poate face abstractie de unul din ele?
ApreciazăApreciază
>eu cred ca nu trebuie sa facem abstractie de niciunul dintre ele, acestea fiind un tot, dupa cum spuneam. cred ca implinirea are loc exact atunci cand ai parte de trupul si sufletul pe care le doresti.
ApreciazăApreciază
>Ieri meditam la un aspect : in limba romana se spune „trup si suflet” , deci o prioritate a „trupului”. In limba persana, se spune „rooh-o jesm/ruh va gesm”, ceea ce inseamna „suflet si trup”, deci o prioritate a „sufletului” :).In ce masura perceptia acestei dualitati (suflet+trup) tine de cultura, incerc sa aflu acum.E o discrepanta uriasa intre modul in care orientalii si occidentalii vad lumea interioara a fiintei umane …
ApreciazăApreciază
>superioritate culturii occidentale e un bulshit pe care massmedia il serveste non-stop pe paine.la orientali iubirea e mistica si transcede carnea.privindu-i mai atent pe occidentali vei sesiza ca la ei conceptul de iubire se reduce treptat la sex. de aici deriva dorinta femeii de a avea mereu un trup incitant cat si spaima barbatului de a nu-si pierde potenta.
ApreciazăApreciază
>Felul in care expui problema mi se pare prea simplist :)Cred ca daca am putea pune trupul si sufletul pe o balanta, am vedea ca sufletul cintareste mai mult…. trupul ne opreste sa ne inaltam, sufletul nu ne lasa sa ne prabusim.
ApreciazăApreciază
>ar folosi. trupului tau ;)
ApreciazăApreciază
>Vorbesti despre trupul meu ca si cum ar fi ceva independent de mine :)
ApreciazăApreciază
>sa inteleg ca tu esti doar suflet? :P
ApreciazăApreciază
>Nu sunt ‘doar suflet’, desi mi-ar placea sa fiu :)
ApreciazăApreciază
>pentru mine esti doar suflet :*
ApreciazăApreciază