de ce Sultana ?

 


Philippe Guilet, Sultan
a
Colecția Prejudecăți, 100% RO
*

Nu am inteles de ce  Philippe Guilet si-a intitulat astfel aceasta tinuta care, dupa spusele lui, a fost inspirata de motivele geometrice ale unui ou incondeiat, dar mai ales nu inteleg de ce nimeni nu a protestat impotriva acestei denumiri nepotrivite in contextul unei colectii de moda ce s-a vrut 100% RO :)
Din pacate nu am gasit date despre mesterul popular, sau mesterita, care a facut sa prinda viata Sultana.

E posibil ca designerul francez sa fi plecat de la un ou, insa am descoperit in portul fetelor din Rășinari o cromatica foarte asemanatoare.
Iar in ceea ce priveste frumusetea lor, dupa cum puteti observa si singuri, nu se poate spune ca trece neobservata.

 


port din Rășinari, Sibiu

 

povestea (fr)acului și a cămășii


soții Guzun
*

Ie și frac … nu m-am gândit nicicând la o asemenea alăturare.
Nu m-am gândit că simandicosul frac poate fi eclipsat de zvăpăiata ie :)
Dar uite că e posibil.

Viorica Guzun, soția ambasadorului Republicii Moldova in Estonia, a apărut la balul anual dat de președintele acestei țări baltice într-o ținută pe care elitista audiență a privit-o cu admirație. Cu admirație și mai multă când s-a aflat că cea care i-a făcut ținuta de gală e chiar mama ei.

Și ca o moldoveancă ce se respectă nu se putea ca de pe straiele Vioricăi Guzun să lipsească trandafirul, brandul prin excelență al tuturor moldovenilor, de o parte și alta a Prutului.

Iar o talie ca a ei cerea o cingătoare pe măsură.

Va las acum sa priviți în liniște ținuta vestimentară. Click pe imagini pentru a le vizualiza într-o rezoluție mai bună.

*

 

de la Bruges la Feldioara :)


*

Constantina, Prejudice Collection
designer Philippe Guilet, realizator Violeta Karmen Roman
*

Revin la Philippe Guilet și la a sa colecție vestimentară inspirată din arta tradițională românească.
Dupa mai multe luni de la prima mea postare axată de modelele grupate în deja celebra serie Prejudice aduc în atenție o ținută simplă și elegantă : Constantina.

Creatorul a reușit un lucru demn de laudă căci această ținută, inspirată de motivele populare din zona Gorjului, oglindește bunul gust al femeilor din această zonă care, secol după secol, au stilizat si ”optimizat” geometria modelelor aducând-o aproape de perfecțiune.
Numele ținutei s-a vrut un omagiu adus lui Constantin Brancuși, sculptor care l-a inspirat pe creatorul francez, fapt ce a facut ca în colecție să fie incluse alte câteva piese tributare într-un fel sau altul spiritului creator al sculptorului roman.
”Constantina” reprezintă de fapt o prelucrare după costumul popular purtat de Constantin Brâncuși.

Ceea ce e interesant e că în realizarea acestei ținute s-a folosit dantelă frivolite, o dantelă cu un grad ridicat de dificultate ce a fost realizata pentru prima oară in Flandra, la Bruges.
Deci nu mai putem spune 100% RO :) … sau poate că da!

*


Violeta Karmen Roman

*

Realizatoarea vestimentației se numește Violeta Karmen Roman, meșter popular din Feldioara (Brașov), singură persoană din țara noastră care deține atestatul de dantelăreasă în tehnica frivolite.
Și uite așa ca mi-am reamintit de Vermeer și de Dantelăreasa lui expusă la Paris.

În continuare o voi lăsa pe cea care a realizat această ținută de nota zece să-și depene amintirile.
Pentru a citi articolul în întregime dați un click aici.
(e un interviu realizat in 2007, deci cu patru ani inainte de lansarea Colecției Prejudecăți  datorită căreia măiestria i-a fost admirată de cei mai ”la modă” creatori de modă :) )

*

*

O tradiţie săsească

Dantela flamandă, dantela cu suveica sau tehnica „frivolite“ cum este numită nu reprezintă atît un meşteşug, cît o artă. Împletitura fină, din fir de mătase, uşoară ca spuma unui val, trimite cu gîndul la o vreme apusă, o vreme a eleganţei şi a distincţiei. Îndrăgostită de creaţiile ei, fineţuri lucrate în aţă, cu suveica, artista a reuşit să afle şi povestea apariţiei acestei dantele pe pămînt românesc. „Dantela în tehnică «frivolite» a ajuns la noi din zona Flandrei, prin saşii care au colonizat sud-estul Ardealului. La sfîrşitul secolului XIX – începutul secolului XX, acest meşteşug era specific preorăşenesc, însăşi Regina Maria a României îndeletnicindu-se cu aşa ceva. Ca şi tehnică de execuţie face parte din categoria dantelelor de lux, a dantelelor de Bruges. Saşii au folosit pînă tîrziu guleraşele şi manşetele lucrate cu dantelă flamandă la rochiile de confirmare ale fetelor de 14 ani“, povesteşte Violeta în timp ce degetele ei, neobosite, „dansează“ cu firul subţire de aţă. „Multă vreme, dantela flamandă a fost marginalizată în comparaţie cu dantela lucrată în ciocănele, pentru că este puţin mai aspră ca aceea. În afară de asta, dantela în tehnică frivolite se realizează mai mult prin jocuri de cercuri şi arcuri de cerc, pe cînd cea în ciocănele are o arie de exprimare mult mai bogată. În funcţie de desimea nodurilor se pot realiza lumini şi umbre, portrete, păsări, peisaje“, ne lămureşte dantelăreasa.

Dantelăria, meşteşug românesc

Numeroase persoane, reprezentanţi ai culturii române, nu au vrut să accepte ca meşteşugar o dantelăreasă şi, mai ales, nu au recunoscut dantelăria ca meşteşug românesc. Aducîndu-şi aminte de piedicile pe care le-a întîmpinat, artista se revoltă încă şi acum, deşi arta ei este recunoscută şi apreciată. „Ce dacă este meşteşug săsesc? Saşii au trăit la noi sute de ani. Putem să spune că sînt ai noştri. Dacă am preluat acest meşteşug, este o cinste pentru poporul nostru. Se lucrează foarte puţin în acest mod în Europa. În străinătate, meşteşugarii sînt susţinuţi, ajutaţi să-şi ducă mai departe meşteşugurile. La noi, trebuie să ai mare drag de meşteşug ca să-l duci mai departe“, spune dantelăreasa, a cărei mare dorinţă este ca meşterii români să fie mai bine văzuţi şi mai bine apreciaţi decît sînt acum.

*


*

Constantina, foto Adrian Ivan
(Palatul Cotroceni)

 

„Am furat de la o săsoaică“

Ca orice meşteşugar adevărat, şi Violeta Roman a furat tehnica frivolite. Niciun început nu e uşor, dar, tocmai datorită acestui fapt, întotdeauna revine ca un moment important în viaţa fiecăruia. Povestea talentului ei începe acum 45 de ani. „Am furat meşteşugul de la o săsoaică. Am rugat-o la început să-mi arate, dar a zis că nu-şi pierde timpul cu un copil. I-am cerut o papiotă şi, după două săptămîni, i-am arătat primele trei inele făcute de mine. Atunci săsoaica mi-a dăruit prima mea suveică, făcută din corn de vită. O păstrez şi acum. Apoi am lucrat ani de zile cu suveici din plastic, făcute de un unchi. Tîrziu, la un tîrg la care am participat, o profesoară care m-a văzut cum lucrez mi-a promis şi mi-a adus de la Gent suveici produse în Italia şi Mexic“, îşi aminteşte Violeta.

Tradiţia dusă mai departe

În Violeta Roman se întîlnesc două lumi: una demult apusă, o lume a meşterilor şi creatorilor, şi alta nouă, a femeii moderne, realizate. Deşi a reuşit să facă bani frumoşi din această artă-meşteşug, braşoveanca mărturiseşte că nu ăsta a fost scopul ei. „Nu trăiesc din asta, o fac din pasiune, nu o fac pentru cîştig. Lucrul de mînă pentru mine a fost o plăcere şi o relaxare“. Şi pentru ca arta ei să nu moară, şi-a învăţat şi fetele să facă măiastrele dantele. „Două dintre fetele mele lucrează dantelă. Una de 22 de ani, iar cealaltă de 18 ani, care vrea să facă etnologie. Cînd au văzut că sînt şi satisfacţii materiale, şi spirituale, că le este apreciată munca, au prins şi mai mult spor“, spune Violeta, mîndră că a reuşit să le insufle şi celor două copile pasiunea ei.

Meşteşug, artă sau tehnică?

Poate puţin din fiecare, dar rezultatul este de fiecare dată suprinzător şi demn de toată lauda. „Ceea ce fac eu se numeşte tehnică frivolite sau dantelă cu suveica sau cu naveta. Dantela realizată astfel face parte din categoria dantelelor de Bruge şi este socotită dantelă de lux. Saşii o foloseau pentru bluze, pentru şorţuri, la şervete“, explică artizana din mîinile căreia ies nişte obiecte de-o fineţe şi o eleganţă greu de egalat. „La început, făceam dantelă pentru împodobirea obiectelor casnice, sub formă de metraje. Mai tîrziu, am început să lucrez şi altceva, feţe de masă şi alte obiecte, creaţii personale“, adaugă etalînd o parte dintre creaţiile sale. Mileuri, mărţişoare, feţe de masă şi chiar şi obiecte de vestimentaţie, toate au ieşit din mîinile dibace ale unei femei care a reuşit să păstreze vie o tradiţie, o artă, un stil de viaţă.


În așteptarea primăverii aș dori să aduc în atenție și alte modele din Colecția Prejudecăți. Sper ca timpul să-mi permită.

Bucovina mon amour

Philippe Guilet - Prejudice - Bucovina inspiration 1.jpg

 Philippe Guilet, ținuta Anca
Colecția Prejudecăți

 

Voi ramane in atmosfera sarbatorilor de iarna gratie acestor trei creatii vestimentare din Colectia Prejudecăți a lui Philippe Guilet.
Bucovina, prin tot ceea ce mai are inca, a reusit sa-l inspire pe designerul francez.

Tinuta Anca mi se pare desprinsa direct dintr-un tablou de epoca … caciula (prea) inalta conferindu-i un aer putin ciudat, ca si cum purtatoarea ei ar face parte dintr-o frăție secreta :)

 

Philippe Guilet - Prejudice - Bucovina inspiration2.jpg
Philippe Guilet, Prejudice Collection
creație vestimentară de inspirație bucovineană
realizatori: soții Nicolăică – Frătăuții Noi
*

Aceasta creatie aduce in atentie bunditele garnisite cu blana de dihor, obiecte vestimentare purtate in satele adiacente oraselor Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți si Gura Humorului, bundite ce-i fac deseori pe turistii straini sa-si exprime incantarea prin exclamatii cu multi decibeli.
Oare cati mesteri care sa stie cum se prelucreaza blana de dihor au mai ramas ?
… retorica si pesimista intrebare …

Ileana si Dragoș Nicolăică din Frătăutii Vechi, ambii octogenari,  sunt cei ce i-au cusut lui Philippe Guilet bundița purtata de manechinul din imaginea de mai sus.

atelierul-sotilor-Nicolaica-Fratauti-300x239.jpg

atelierul soților Nicolăică
Frătăuții Vechi,  Suceava

 

Urmatoarea tinuta, denumita Matilda, combina sobrietatea pardesiului negru din tesatura aspra taraneasca cu stralucirea argintie a cizmelor inalte si a „bluzei” originale  din piele moale, ambele confectionate de catre anonimii artizani de la Atelier 13.
Despre aportul  Atelierului 13  la intregirea colectiei Prejudice voi vorbi intr-o alta postare.


Philippe Guilet - Prejudice collection - romanian inspiration.jpg
Philippe Guilet, ținuta Matilda
Colecția Prejudecăți

 

Dar pana atunci va las in compania Matildei si a argintiul ei lichid, ca o armura medievala special stilizata pentru a fi purtata de reprezentantele sexului frumos.
Nu trebuie uitata palaria … caci ii imprumuta un aer strengaresc si ma face sa recapitulez legile de baza ale echilibrului mecanic :)

 

nppxjoj_029.jpg

 Philippe Guilet, ținuta Matilda
Prejudice Collection

fuziune inedită … efecte neașteptate

Philippe Guilet - prejudice collection.jpg
designer Philippe Guilet/artizan Maria Zapca

colecția Prejudecăți

*
Spuneam ca pentru colectia Prejudecăți – 100%RO  stilistul francez  Philippe Guilet  s-a inspirat si din portul popular maramuresean. Dar nu numai atat :)
Dânsul a combinat elemente ale portului traditional românesc cu cele ale vestimentatiei din perioada de sfarsit a dinastiei Tudor din Anglia.
Va intrebati ce a rezultat din aceasta combinatie neasteptata?
Ei bine, in aceasta postare voi prezenta cateva tinute pe care le-am denumit ‘de fuziune’.

Dar mai intai sa creionez in linii mari tinutele feminine  de la sfarsitul   dinastiei Tudorilor (1485-1603),  dinastie ce a dat istoriei Angliei regine celebre care au starnit imaginatia producatorilor de film. Prin intermediul filmelor, toaletele femeilor de la curtea regala au devenit cunoscute pe intreg mapamondul.

Acestea se caracterizeaza in special prin rochii cu gulere inalte, foarte elaborate, confectionate din materiale scumpe, prin broderii discrete si prin corsete ce creau talia ‘de viespe’ dar care, imi inchipui, produceau adevarate torturi femeilor cu kilograme in plus :)

Imaginea cu care am deschis blogul prezinta o creatie la care si-a adus contributia o meșteriță din Maramures.
E vorba de Maria Zapca din Săpânța – comuna celebra prin cimitirul ei vesel – cea care a realizat  benzile tesute impodobite cu margele ce marcheaza pliurile fustei, corsajul multicolor dar si poșeta fantezi purtata de manechinul care a prezentat tinuta.

Mie Maria Zapca mi-a atras atentia in fotografia facuta la Ambasada Franței din Bucuresti  datorita faptului ca dânsa fusese singura invitata ce avusese curajul sa vina in opinci :)

 

Philippe Guilet - Maria Zapca - prejudice.jpg
Maria Zapca alaturi de modelul ce i-a purtat creatia

http://www.romanialibera.ro/cultura/oameni/maria-zapca-vedeta-din-sapanta-si-arta-ei-100-romaneasca-274611.html

*
Privind o alta fotografie, de data aceasta realizata la parada modei – manechine alaturi de creatorii obiectelor vestimentare – i-am remarcat zambetul. Un zambet ce dezvaluie o stare : aceea a unei persoane multumita de faptul ca munca i-a fost apreciata si mandra pentru ca a reusit sa faca cu mainile ei lucruri ce au furat inima unui creator de moda francez trecut prin furcile caudine ale marilor case de moda pariziene.

 

Philippe Guilet - fuziune maramures - stilul Tudor.jpg

 

O alta creatie a lui Philippe Guilet, pe aceeasi linie a gulerelor inalte, o reprezinta aceasta bluza alba cu multi bumbi. Desi simpla in comparatie cu alte modele prezentate in colectia sus amintita, e de o eleganta rafinata rezultata din stilizarea si reinterpretarea modelelor camasilor cu incretituri din portul traditional romanesc.

 

philippe guilet -prejudecati5.jpg

 

Mi-ar fi placut mai mult daca ar fi fost combinata cu o fusta lunga pana la glezne …

 

Philipe Guilet - Maramures - Tudor style.jpg

 

Voi incheia cu tinuta Ileana, desemeni de inspiratie „Tudor”, dar care pe mine ma duce cu gandul la haiduci si la Tudor Vladimirescu, absolut fara nici o legatura cu numele  :)  … si sa nu-mi cereti sa explic de ce.

 

Philippe Guilet - tinuta ileana-fotografie-de-andrei-ivan.jpg

ținuta Ileana, colecția Prejudecăți – creator Philippe Guilet
foto Andrei Ivan, Palatul Cotroceni, București

 

philippe guilet -prejudecati5.jpg