miniatura persană … introducere


Tânără curteană cu crengi înflorite
autor necunoscut, perioada safavidă, cca 1575
școala din Isfahan

patrimoniul Institutului Smithsonian, SUA
………………………………………………………………………………

Am lăsat să treacă prea mult timp fără să mai scriu ceva interesant pe blog. Absența mea de câteva luni din țară m-a lenevit peste măsură ;)
Și cu toate astea am găsit resurse pentru un nou proiect bloggeristic – mai ales că am avut și cititori care, cândva, mă îndemnau să scriu despre miniatura persană.
Azi e un bun prilej să mă apuc de aceasta muncă sisifică.

Cu foarte multi ani în urmă, aș putea spune chiar că în secolul trecut, cineva din Iran îmi spunea că dacă vreau să cunosc în profunzime istoria și literatura iranienilor trebuie să pătrund în labirintul miniaturilor persane/iraniene.
Ceea ce am și făcut.


Scenă de vânătoare
autor – Kamal ad-Din Behzad (Bihzad)
perioada dinastiei timuride, școala din Herat
colecția Palatului Golestan, Teheran, Iran

În prima mea postare pe această temă voi încerca niște clasificări cu scopul de a pune o ordine logică în demersul meu. Postările ce vor urma vor avea cu totul altă structură, neacademică, neîncorsetată de canoane.

Deci să începem ;)

În limba persană, limba Farsi cum le place americanilor să o numească, miniatura e denumită negar gari (نگارگری) .
Cuvântul miniatură a pătruns mult mai târziu prin intermediul primilor călători europeni și, deși puțină lume o știe, nu are deloc legătură cu mărimea picturii.

Cuvântul miniatură provine de la oxidul roșu de plumb (Pb3O4), denumit miniu de plumb, material utilizat pentru producerea culorii roșii.

Multe dintre miniaturi au fost încorporate în anluminuri, adică în manuscrise cu chenare realizate din arabescuri și motive geometrice sub formă de împletituri geometrice complicate punctate cu aur, apă de aur și argint.
În limba persană o carte de poezie, filozofie sau istorie scrisă cu texte caligrafice ce conține miniaturi, adică un album cu miniaturi, se numește muraqqa (în persană مُرَقّع, în arabăمورّقة  ).

Deși definiția de dicționar presupune că miniatura trebuie realizată pe hârtie cu ustensile cum ar fi tocuri (qalam), pensule, creioane și penițe, în realitate, în Iran, miniaturile se realizează pe cele mai diverse materiale.

Materiale utilizate:
– hârtie (manuscrise și tablouri de dimensiuni mici ce rareori depășesc un format A4)
– os de cămilă (casete de bijuterii)
– lemn (casete de bijuterii, penare pentru ustensile caligrafice, oglinzi de mână, mici obiecte decorative)
– sticlă și porțelan ( flacoane de parfum și cosmetice, vaze, pahare, cești și ceainice)
– ceramică (veselă, obiecte decorative)
– covoare persane, în special din fir de mătase, denumite tablo-farsh
– textile ( șaluri, caftane, rochii, draperii)
– pe perete sub formă de picturi murale
– pe piele pentru coperți și legături de carte
– pe metale (bijuterii, veselă, obiecte decorative, arme de paradă, ornamente pentru cai)


miniatură pe vas ceramic glazurat
dinastia ilkhanidă/ilhanidă sec al XIII-lea
fotografie proprie 2011
Muzeul Reza Abbasi, Teheran, Iran

Miniatura persană a influențat mult miniatura mughală (indiană) și miniatura otomană (turcă).
La rândul ei miniatura iraniană/persană a primit atât influențe estice, chinezești, cât și influențe vestice, europene.

De-a lungul vremurilor s-au dezvoltat mai multe școli, unele școli activând pe parcursul a mai multor dinastii.
Eu personal am observat o lacună de abordare, chiar și din partea unor experți în domeniu cu multe lucrări publicate în reviste de specialitate, ce nu reușesc să facă delimitări corecte și etichetează în mod greșit anumite lucrări ale unor miniaturiști care au activat în mai mult de o școală sau au avut o activitate artistică ce s-a întins pe parcursul a două dinastii.
Voi reveni cu explicații la momentul potrivit.


Prințul persan Homay ajunge la poarta castelului prințesei chinezoaice Homayun
autor – Junayd,cca 1396
școala din Bagdad, dinastia Jalayiridă
colecția Bibliotecii Britanice (British Library)

Chiar și în ceea ce privește clasificarea școlilor nu s-a ajuns la un consens.
Eu cred că aceasta ar fi o clasificare satisfăcătoare care respectă adevărul istoric :
– școala din Tabriz
– școala din Isfahan
– școala din Herat ( azi în Afganistan )
– școala din Shiraz
– școala din Qazvin/Qazwin
– școala din Bukhara (azi în Uzbekistan)
– școala din Bagdad (azi în Irak)


Prințul, cca 1560
autor necunoscut, școala din Qazvin
dinastia safavidă
colecția Muzeului de Artă și Istorie din Geneva, Elveția

Dacă e să luam în calcul epocile istorice și dinastiile am putea face următoarea clasificare :

  • epoca/dinastia Selgiucidă (1037-1194) – punct de reper : cruciadele
  • epoca/dinastia Ilkhanidă (1219-1335) – punct de reper : întemeietorul ilkhanatului in Persia, Hulagu Han – nepotul lui Ginghis Han.
    Capitala este mutată la Tabriz, oras prin care trece si Marco Polo în drumul spre China, apoi la Maragheh/Maraqeh și în final la Zanjan.
  • dinastia Jalayiridă (1335 – 1412) – punct de reper : sudul Iranului și Irak
  • epoca/dinastia Timuridă (1370 – 1507) – punct de reper : întemeietor Timur Lenk (Lenk în persană înseamnă șchiop).
    Capitala imperiului este în Samarkand (Uzbekistan) apoi în Herat (Afganistan).
  • epoca/dinastia Safavidă (1501-1722) – punct de reper : Isfahanul devine capitala imperiului iar persanii renunță la religia islamică sunnită în favoarea celei shiite care devine astfel religia oficială a Imperiului Safavid.
    De-a lungul timpului safavizii au avut mai multe capitale : Tabriz, Qazvin, Isfahan – acesta din urmă devenind perla imperiului.
  • dinastia Zand (1751-1794) – punct de reper : capitala e mutată la Shiraz iar cei ce ajung la putere refuză titlul de șah sau rege și preferă să se numească avocați ai poporului (vakil-al ro’aya).
  • epoca/dinastia Qajară (1794-1925) – punct de reper : capitala e mutată în 1786 la Teheran de către Agha Mohammad Khan Qajar, fondatorul dinastiei.
  • dinastia Pahlavi (1925 – 1979) – punct de reper: dinastia a modernizat foarte mult societatea iraniană transformând-o într-o societate aproape occidentală în mediul urban dar, în final, a fost detronată de revoluția islamică.

Acestea fiind spuse se poate înțelege de ce, în ciuda faptului că iranienii sunt indo-europeni (arieni), miniaturile lor prezintă personaje cu trăsături mongole.

Dinastiile selgiucidă, ilkhanidă, timuridă, qajară au fost dinastii de origine mongolă, turcică (turco-mongolă), turcomană (turkmenă) deși, la a doua generație, fiecare din ele, fusese deja puternic persianizată.
Persianizarea dinastiilor invadatoare se făcea prin căsătoria copiilor din nobilimea locală cu cei din dinastia aflată la putere.

Ei erau stăpânii, ei aveau puterea și banii cu care îi sponsorizau pe oamenii de știință, poeți, pictori, filozofi și cronicari.
Lucrurile se făceau după chipul și asemănarea lor. Ei reprezentau etalonul de frumusețe și de bun gust.
Mai târziu, chiar după ce au fost puternic persianizați, regulile estetice în pictură nu s-au schimbat.
Și azi există miniaturiști care respectă acest tip de fizionomii în lucrările lor deoarece consideră că ele dau un aer de veridicitate și că tocmai aceste trăsături au definit miniatura persană în ochii vesticilor.

Vânător călare, cca 1540
autor – Muzaffar Ali
epoca safavidă, școala din Tabriz
British Museum, Marea Britanie

Cei ce studiază miniatura persană observă imediat temele recurente în acest gen de artă.
Voi încerca să le clasific deoarece următoarele postări vor fi axate rând pe rând pe câte una din aceste teme.
Mi se pare cea mai eficientă metodă pentru a ușura incursiunea în acest complicat univers artistic.

Deci iată principalele teme, așa cum le văd eu :
– personaje și scene din Shah Name (Cartea Regilor) scrisă de poetul persan Ferdowsi/Firdawsi
– scene de vânătoare
– scene de luptă
Alexandru cel Mare, Iskandar/Eskandar în limba persană
– scene de la curte
– grădini, livezi, peisaje
choghan – jocul de polo pe cai din Persia
– scene cu îndrăgostiți
– cupluri celebre de îndrăgostiți ca de exemplu Shirin și Farhad, Majnun și Leyla, Homay și Homayun, Yousef și Zuleyka, etc
– subiecte religioase islamice
– subiecte religioase creștine din Vechiul și din Noul Testament
– îngerii
– meserii, meșteri și meșteșugari
– muzică și dans
– cai și călăreți
– fortărețe și castele
– bătrâni înțelepți, derviși, filozofi
– animale și păsări
– portrete
– portrete de străini, în special europeni


Fată cântând la kamancheh (muziciană de la curtea regală)
perioada qajară, începutul sec al XIX-lea
colecție particulară.

Voi încheia introducerea de azi cu cel mai important miniaturist contemporan. Este vorba de maestrul Mahmoud Farshchian, în vârstă de nouăzeci și unu de ani, cel care pe parcursul întregii sale vieți a explorat toate temele din miniatura persană veche, a experimentat tehnici și materiale variate în execuția fără cusur a tot ceea ce a ieșit din mâna lui și s-a transformat într-un veritabil ambasador al miniaturii iraniene.
El este fondatorul unei școli proprii de miniatură iraniană contemporană.
În semn de prețuire statul a deschis Muzeul Mahmoud Farshchian în cadrul Complexului Muzeal găzduit de Palatul Sa’ad-Abad din Teheran.

Sunetele Creației
autor – Mahmoud Farshchian

5 gânduri despre „miniatura persană … introducere

  1. Foarte deosebita postare, densa in idei . O lume necunoscuta pentru mine. Vei avea ceva de munca pentru a parcurge toate capitolele propuse. Si cred ca iti face si placere sa scrii despre acest subiect. Asa simt din prezentare. M-am uitat putin la lucrarile lui Mahmoud Farshchian. Sunt chiar fascinante prin infinitul culorilor din ele. Pe cuvant daca mi-as fi imaginat vreodata o redare a ‘sunetelor creatiei’ in felul acesta!
    Felicitari pentru initiativa, Exergy si multa imaginatie in continuare!

    Apreciază

  2. Foarte interesante lucruri, aproape necunoscute de mine, și foarte frumoase imagini. Mulțumesc, a fost o delectare! Aștept cu interes urmarea.
    La Mulți Ani, dragă Exergy! 8 Martie fericit! ♥

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.