Mă reîntorc la Muzeul Etnografic din Rădăuți pentru a vorbi despre o altă cămașă tradițională veche.
Vedeta mea de azi o reprezintă o piesă de pe la mijlocul sec al XIX-lea din Horodnic. Nu se specifică dacă e vorba de Horodnicul de Sus sau de Horodnicul de Jos.
Oricum … in perioada Imperiului Austro-Ungar exista un singur Horodnic ;)
Cămașa mi-a atras atenția prin motivul cusut în albastru pe partea superioară a mânecii.
Aduce mult cu svastica/zvastica. Dar e impropriu să vorbim de un simbol arian preluat de Hitler pe la începutul anilor 1930 și transformat apoi într-un simbol al Germaniei naziste.
vârtelniță de la Horodnic
În realitate acest simbol se regăsește în foarte multe culturi … indiană, iraniană, greacă, romană, japoneză. Se regăsește la nativii americani, la popoarele nordice, la români, la popoarele celtice, la slavi și la popoarele din sud-estul Asiei.
motivul vârtelniței – sat Horodnic, jud Suceava, Bucovina
În folclorul nostru acest motiv e denumit vârtelniță.
Vârtelnița reprezintă o unealtă de lemn folosită în gospodăriile țărănești cu ajutorul căreia se deapănă firele de cânepă, de lână, de bumbac.
Acest motiv regâsit pe veșmintele tradiționale românești simbolizează motorul timpului, succesiunea anotimpurilor, regenerarea, energia benefică, norocul, …
patru cârlige/vârtelnița din satul Botoșana, zona Gura Humor, Bucovina
În acest motiv popular complex asemănarea cu svastica este și mai vizibilă.
L-am regăsit pe niște planșe etnografice din 1910 realizate de Maria Panaitescu cu cusături din zona Muscelului.
În această zonă este cusut cu ață roșie dar poate fi regăsit și în Basarabia (Moldova de peste Prut) unde este cusut cu fir de culoare neagră.
Sunt motive de o frumusețe geometrică demnă de cei mai renumiți stiliști și designeri.
vârtelnița de la Muscel
Sâ mâ leg puțin de etimologia cuvântului.
DEX-ul ne spune că vârtelniță ne vine din limba bulgară, mai precis din „vărtelka”.
În limba română avem și verbul a învârti.
Tot DEX-ul ne spune că acest cuvânt este conform cu vrŭtĕti, din fondul limbilor slave.
Mă întreb cum de dicționarele noastre ne dau cuvintele roată și rotire ca provenind din latinescul Rota iar cuvântul învârti ca fiind luat din slavul vrutĕti ?
Totuși eu nu accept aceste explicații simpliste deoarece Dicționarul Sanskrit – Englez Monier – Williams îmi arată mult mai profund cum stau lucrurile.
Iată câteva sensuri, în funcție de context, pentru câteva cuvinte ce ne duc cu gândul la fenomenul rotației.
Vartana ( वर्तन ) – setting in motion, grinding, living, spindle, twisting, screw
Vartani ( वर्तनि ) – the circumference or felloe of a wheel, the track of a wheel, way, path, rut.
Vă las să trageți singuri concluziile :)
DEX-ul nu are mereu dreptate, dar în acest caz se prea poate să aibă. Slavul vrutĕti și sanscritul vartana, ca și latinul vertere, au aceeași origine indo-europeană (o anume rădăcină *wert-, din câte am aflat) și de aceea sunt similare.
Nu are niciun rost să respingem moștenirea slavă. Că nu ne place -din varii motive- de vecinii noștri slavi, e altceva. Dar avem și strămoși slavi, asimilați în genele și cultura noastră.
ApreciazăApreciază
Iti dau dreptate in unele puncte.
Mostenirea PIE (proto-indo-europeana) e evidenta. Sunt foarte multe cuvinte in limba latina asemanatoare cu cele din sanscrita sau din Avesta (persana avestana).
Dar, pe de alta parte, exista si cuvinte care se spuneau ca ar fi de origine slava dar care, in realitate, au fost preluate in limbile proto- slave din patrimoniul romanitatiii rasaritene sau chiar al celei pre-romane (tracica, dacica).
A se vedea studiile facute de profesorul Sorin Paliga. Unele din ideile prezentate de dansul au fost contestate de alti lingvisti.
ApreciazăApreciază