Ană, Ană Lugojană !

costum popular din zona Lugoj – colecția Marius Matei

 

 

Ană, Ană Lugojană … vrei să fii ”Dulce Găbbană”  ?!!

Rima s-a compus singură în momentul în care am pătruns în lumea de basm a unei colecții de basm.
Zilele trecute am descoperit o lume minunată adunată părticică cu părticică de Marius Matei și care s-a transformat în câțiva ani în cea mai valoroasă colecție etnografică reprezentativă pentru Banatul de Cămpie, mai valoroasă decât tot ce se află în muzeele de stat din Romănia.

http://www.marius-matei.banaterra.eu/

 

 

costum de sărbătoare, Lugoj – colecția Marius Matei

 

 

Marea parte a obiectelor au fost confecționate în perioada interbelică dar, în această bine articulată colecție personală, exista și piese mai vechi datate undeva la începutul anilor 1900.
Deci, pe baza unui calcul aritmetic elementar, pot spune că cei de la Dolce Gabbana sunt cu un secol în urmă ;)

 

 

costum de sărbătoare, Banatul de Câmpie – colecția Marius Matei

 

Eleganța cromatică, finețea geometrică, aplecarea spre detalii, armonizarea amănuntelor, toate astea ne dezvăluie faptul că cele sau cei ce au realizat aceste piese au fost veritabili stiliști.

 

chintuș, zona Ciacova – colecția Marius Matei

 

Colecția lui Marius Matei cuprinde costume tradiționale, șube și chintușe (laibăre sau pieptare pentru femei) din blană de miel cu broderii colorate și aplicații din meșină, brâie și cingători, salbe, podoabe de cap, cotrânțe (cotranțe) brodate pe somot (catifea),  țesute din mătase sau din fir de lână de capră cu urzeală de  fir metalic, ștergare, chilimuri și poniave/poneave.

 

brâu, Banat – colecția Marius Matei

 

 

Închei cu acest brâu care mie mi-a furat inima … nu înainte să spun că Marius Matei este autorul mai multor lucrări de etnografie : Bănățenii de altădată, Măiestrie și meșteșug, Portul bănățean.
Marius Matei este muzeograf, un muzeograf în cel mai profund sens al cuvântului.
Vă invit să aruncați o privire și în lada de zestre virtuală ;)

……………………………………………………………………………………………………………..

PONEÁVĂ ~évi f. reg. 1) Țesătură groasă de lână, bumbac etc. din care se fac macaturi, covoare, cearșafuri. 2) Obiect confecționat din această țesătură. /<sb. ponjava

poneávă (ponévi), s. f. – (Banat) Preș. Sb. ponjava (Candrea). – Der. ponivos (var. ponevos), adj. (miop, greoi), probabil de la ideea „care are un văl pe ochi“ (după Cihac, II, 276, din sl. poniknąti „a-și pierde vederea“).

meșínă (-ni), s. f. – Piele tăbăcită. – Mr. mișine, megl. mișin. Tc. meșin, din per. mῑš „oaie“ (Șeineanu, II, 258; Lobel 63; Lokotsch 1469a)

cotrânță – catrință

CATRÍNȚĂ, catrințe, s. f. Obiect de îmbrăcăminte din portul național al femeilor românce, ținând locul fustei și constând dintr-o bucată dreptunghiulară de stofă, împodobită cu flori, cu fluturi sau cu motive naționale. – Comp. magh. katrinka, katrinca.
……………………………………………………………………………………………………………

 

Free website hit counter

Reclame