povara cuvintelor

Simt fără voia mea,
la fel cum exist; fără voia mea.
Prizonieră  a clipei
duc cu mine
povara cuvintelor,
pentru ca nu-mi pot accepta
alambicata existenţă
din politeţe
inerţie
sau plictis.

 

2 gânduri despre „povara cuvintelor

  1. Poate ca nu e cea mai inspirata replica, dar pentru ca s-a prelins, o scriu aici:

    „Simt, pentru ca exist in clipa prezenta.
    Imi spulber povara trecutului pentru ca nu imi foloseste…
    Si nu evadez in ziua de maine, inca neexistenta…
    Ma bucur de ce simt in aceasta clipa si e bine ca o pot face!”

    O saptamana frumoasa si plina de bine, Exergy!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.