veteranul

 

Fotografiam niște flori într-o florărie din acelea amplasate direct pe trotuar în imediata vecinătate a stațiilor de metrou și de autobuz.

Printre narcise, zambile și lalele i-am zărit basca neagră ce mă ducea cumva cu gândul la voluntarii din Spania care au luptat împotriva generalului Franco sau chiar la Che Guevara.
Am făcut zoom atât cât mi-a permis aparatul și am fost uimită de claritatea privirii. Privirea unui om agil, perfect lucid, cu un creier ce, în ciuda vârstei,  proceseaza în ritm alert informațiile  …
El se mișca, gesticulând din când în când, fiind prins într-o conversație cu o persoană invizibilă pentru mine din acel unghi. A trebuit să micșorez zoomul pentru a capta o imagine mulțumitoare.
În acel moment am observat și tricolorul prins în piept.

Bătrânul vindea medalii și insigne militare,  diverse însemne, hărți, reviste Viața Militară din epoca comunistă și copii după fotografii de epocă realizate în perioada celui de-al doilea război mondial.

Avea în atitudine o demnitate bine creionată. Cred că avea și o personalitate la fel de bine creionată.
În timp ce tot încercam să-l fotografiez, fără să fiu observată, l-am asemuit cu un copac batrân prin care mai curge o sevă verde mustind de viață.

6 gânduri despre “veteranul

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.