…
Aşa cere scenariul:
ca tu să fii aici
şi eu să fiu departe.
ca tu să fii aici
şi eu să fiu departe.
Aşa cere decorul:
ca tu să fii in zi
şi eu să fiu în noapte.
Aşa cere destinul:
să fii tu epilogul
unui sfârşit de carte.
Şi chiar de nu s-ar cere
Nimic din toate aceste,
Aş cere eu condeiul
Şi aş păşi-n poveste.
(Bucureşti – 7 august 2006)
>deci nu numai iubitoare de pictura ci si poeta din cand in cand:).
ApreciazăApreciază
>Ce poezie frumoasă ai scris! Mă bucur c-ai scos-o la lumină.
ApreciazăApreciază
>semnele de carte se pun întoteauna spre a nu uita … cartea, timp nu există, nu-i oare convenţia oamenilor, amintindu-şi mereu, semne de carte în cartemereu are să-mi fie dor…de blogul cu poeme şi de IL :(
ApreciazăApreciază
>@oceania … doar din cind in cind si nu foarte curind :)@Calin:)@CELLAAm gasit secretul cum sa te scot din b(âr)log :)Postez niste versuri.Astazi ai pomenit de IL, iar Dumitru Agachi, inaintea ta, si fara sa stie, prin comentariul de la postul anterior, m-a facut sa ma gindesc tot la IL.E o coincidenta ce-mi da de gindit.
ApreciazăApreciază
>hopa…
ApreciazăApreciază
>Faine versuri…
ApreciazăApreciază
>-X-, cum ramane cu ghicitorile? cand ne dai raspunsul la tabloul din postarea anterioara?
ApreciazăApreciază
>Ma gindesc ca poate se iveste cineva cu o noua propunere … deocamdata nu ma grabesc :)
ApreciazăApreciază
Fără cuvinte! minunat!
ApreciazăApreciază
Mi-a placut povestea, dar si imaginea. Parca este aparenta varianta yin-yang in linii drepte,
desi recunosc ca ideea mea este un pic fortata!
Dar iImbinarea este ciudata, pentru ca drumurile sunt chiar diferite…
O saptamana senina sa ai!
ApreciazăApreciază
Două drumuri care nu se ating niciodată…meandre…pentru că ”Aşa cere scenariul”…Frumoasă poezie!
ApreciazăApreciază
ce de-a viața a dus ața din 2009 :)
eu mă feresc mai ceva ca ăla de tămîie de așa ceva
ApreciazăApreciază
Da, a curs repede viata :)
De la o vreme incoace nu mai sunt capabila sa percep scurgerea timpului asa cum o percepeam cu douazeci de ani in urma …
ApreciazăApreciază