însoțitorul de pe Mocănița Huțulca


( la Moldovița )

La plecare am stat în ultimul vagon, al treilea în acea zi, pentru posibilitatea de a ieși pe platformă și a fotografia nestingherită împrejurimile de basm. Dealuri verzi acoperite cu voaluri succesive de păpădii galbene, munți cu brazi de o culoare verde închis ce bătea uneori înspre bleumarin sau indigo, și, bineînțeles cerul.
Din păcate planul mi-a fost dat peste cap de mai mulți fumători care au ieșit rând pe rând pe platforma îngustă, neputând rezista patruzeci de minute fără o țigară, dorind parcă  să concureze cu fumurile lor fumul bătrânei locomotive ce trăgea Mocănița pe una din puținele căi ferate cu ecartament îngust din România.
Mecanicul și însoțitorul trenului, ambii la vârsta pensionării, îmi păreau personaje venite dintr-o altă lume.
La întoarcere ne-am așezat în primul vagon, devenit ultimul din cauza schimbării sensului de mers și a poziției locomotivei, sperând ca măcar la întoarcere să am mai mult noroc.

Am reușit câteva cadre pentru a-mi aminti și reaminti traseul iar spre finalul călătoriei am intrat în vagon.
Însoțitorul stătea așezat în fața unui anacronic godin cu lemne care, pe timpuri, se folosea pentru  a-i încălzi pe muncitorii forestieri ce transportau lemnul din pădure la gater.
Bătrânul făcea zilnic acest drum, doua curse dus-întors, dar privea peisajul cu atenția unui turist ce-l admiră pentru întâia dată.
Dialogul cu el s-a înfiripat greu și a durat puțin … doar patru sau cinci minute ;)
Mi-a părut rău că l-am întrerupt din meditație căci, sinceră să fiu, acel privit al lui prin geamul ușor zgâriat avea ceva mistic, filozofic, profund și pur.

PS.
Mocănița de la Moldovița, denumită Huțulca de către localnici, deoarece îi ducea pe muncitorii forestieri huțuli la lucru sus în munte, a fost repusă în functiune ca tren turistic de abia în 2005.
Un tren de poveste cu nume de dans popular …
De aici am luat mai multe informații.

”Calea ferata cu ecartament îngust de la Moldovița a fost construită de un proprietar de gater din Munchen, Louis Ortieb, și dată în folosință în anul 1888 pentru transport de masă lemnoasă de la pădure la gater.

În anul 1909 linia a fost preluată de la fondul bisericesc care a schimbat ecartamentul liniei de la 800 de milimetri la ecartament standardizat 760 de milimetri. Inițial, traseul mocăniței avea 23,9 de kilometri, de la Moldovița la Roșoșa, însă în decursul anilor s-au mai construit o mulțime de variante și tot sistemul a ajuns în anul 1987 cu înființarea porțiunii Râșcovei – Râșca dreaptă + Arsuri la o lungime de 73 de kilometri.

Linia de la Moldovița a fost folosită până în anul 2001 pentru transport de masă lemnoasă. Începând cu iulie 2005, linia este administrată de Asociația pentru păstrarea liniilor înguste din România. În prezent, linia are 10,5 kilometri.”

Dacă doriți să aflați mai multe informații vă sugerez să accesați acest link.
Și dacă tot am pomenit de dansuri, cu toate că știu că nu mulți vor avea timpul necesar să vizioneze toate cele patru variante culese de pe net, le voi posta totuși aici. Primele două variante sunt din Bucovina noastră iar altele două din Bucovina luată de Ucraina.
Am căutat variante dansate și de amatori căci, nu mai e cazul să demonstrez, ele au un farmec aparte.

Huțulca din Sadova

Huțulca din Pojorâta

Hutsulka – Ucraina

Hutsulka – Ucraina (nuntă)

Anunțuri

5 gânduri despre „însoțitorul de pe Mocănița Huțulca

  1. Nu am fost niciodată cu Mocănița și îmi pare rău. Am văzut multe fotografii cu peisajele ce pot fi admirate din trenuleț și mi-ar plăcea să le văd în realitate. Îmi fac mereu procese de conștiință că găsesc timp și bani ca să merg în locuri mai îndepărtate, dar nu și pentru meleagurile noastre…

    Apreciază

  2. Cu parere de rau trebuie sa spun acelasi lucru ca Zina. Asa ca iti multumesc pentru toate ideile noi din postarea ta. Cu o astfel de indeletnicire, nu prea poti decat, fie sa observi peisajul din mersul trenuletului, sau sa intri in vorba, ceea ce nu prea parea cazul. Pare un om muncit si trecut prin multe, cu ochi pe care sunt cam greu de citit. Si cred ca stie multe povesti….

    Un weekend frumos sa ai! :)

    Apreciază

    • Acum, dupa ce am aflat ca nu ati fost cu vreo mocanita, si nu stiu daca ati vizitat Bucovina, ma voi aduna de pe drumuri si voi posta cateva imagini captate exact pe traseul facut cu acest trenulet.

      Apreciază

  3. Pingback: cu mocănița prin regatul păpădiilor | -X-

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s