Samuel Mützner … cu nostalgie și dragoste din Japonia


Samuel Mützner, Scenă cu japoneze
Muzeul Colecțiilor de Artă, București
*

Muzeul Colecțiilor de Artă din Bucuresti nu reprezintă din păcate o locație la fel de cunoscută ca Muzeul Național de Artă dar trebuie spus că aici ai surpriza să întâlnești opere  mai puțin mediatizate dar nu mai puțin valoroase :)
*


Samuel Mützner, Scenă cu japoneze (detaliu 1)

Muzeul Colecțiilor de Artă, București
*

Japonezele lui Samuel Mützner expuse aici au constituit un pretext pentru a trece în revistă portretele de inspirație niponă realizate de acest artist român ce provenea dintr-o familie de evrei.

Privind tabloul de la doar câțiva centimetri distanță simțeam cum pătrund în atmosfera japoneză zugravită în cuvinte de Arthur Golden în romanul „Memoriile unei gheișe”.
A trebuit să fotografiez fără blitz/flash așa că nu am reușit să surprind tonalitatea exactă a culorilor … mult mai luminoase decât au ieșit în aceste fotografii de amator.
*

Samuel Mützner, Scenă cu japoneze (detaliu 2)
*

Ce ar trebui să spun despre Samuel Mützner ?
Date complete puteți găsi în Wikipedia sau alte biografii de pe net. Totuși voi trece în revista câteva date  căci biografia acestui pictor, prin nenumăratele călătorii pe care le-a facut pe meridiane îndepărtate, exotice, nu reprezintă tocmai o biografie obișnuită.
*


Samuel Mützner, Japoneză cu umbreluță

*

Samuel (Samys) Mützner (1884-1959) a fost un pictor român cu o bogată activitate artistică în perioada interbelică, până în 1940 când a fost exclus din Sindicatul Artelor Frumoase și a fost marginalizat de către legionari,  redescoperit apoi după evenimentele din ’89, prețul lucrărilor lui urcând vertiginos la casele de licitații din România și din străinatate.  Din păcate însă în această perioadă au apărut pe piață și o serie de falsuri Mutzner care au fost vândute drept originale, cu buna știință a proprietarilor unor case de licitații.
Nu m-aș mira deci dacă aș afla că cea mai mare parte a tablourilor lui Darius Vâlcov ar fi falsuri căci pe piața românească de artă își desfășoară activitatea rețele de falsificatori pentru „fraieri cu bani mulți și puține cunoștinte de artă”.
*


Samuel Mützner, Micuța japoneză

*

Pictorul a studiat inițial la Școala de Belle Arte din București (avându-i printre alți profesori pe George Demetrescu – Mirea) apoi trei ani la Academia Regală Bavareză de Artă din München.
In 1903, la doar nouăsprezece ani, pleacă la Paris pentru a studia la celebra Academie Julian pe care o va absolvi in 1908.

Prima expozitie din România în 1906 va fi urmată de o alta după aproape șase ani, la Ateneul Român, cu tablouri inspirate din călătoriile efectuate în Algeria și Franța.
*


Samuel Mützner, Două gheișe

*

Gustul pentru călătorii pe meleaguri îndepărtate îi va indrepta pașii spre Grecia, Algeria, Tunisia si Japonia (1912-1915), Ceylon, China, Coreea, Oceania, America de Sud
Cel mai mult timp a ancorat în Venezuela, la Caracas și pe insula Margarita (1916-1918), iar în acest răstimp a pictat o serie de tablouri pe care le-a expus ulterior la Club Venezuela și apoi în România.
O altă serie de lucrări va fi inspirată de Balcic. Balcicul … acest punct de intalnire al pictorilor români din perioada interbelică și orașul de suflet al Reginei Maria.
*


Samuel Mützner, Japoneză cu chimono

*

Interesant e faptul că cel mai vechi tablou din colecția Muzeului de Artă Contemporană din Caracas îi apartine lui Samuel Mützner :)
Se intitulează Peisaj din Macuto și a fost realizat în 1918.

La întoarcerea în România se căsătorește cu pictorița Rodica Maniu, sora poetului Adrian Maniu.

Mă reîntorc la tablourile inspirate de Japonia, la delicatele japoneze cu umbreluțe, evantaie, kimonouri si părul strâns în cocuri ce dezvelesc gâturi senzuale, ca niște lujeri de floare, acoperite parțial de mătăsuri moi ce îndeamnă parcă la mângâieri visătoare.
*


Samuel Mützner, Scenă japoneză

*

Dintre toate picturile de inspirație japoneză această scenă cu o tânără mamă și doi copii parcă îmi place cel mai mult.
*


Samuel Mützner, Japoneză

*
Tabloul acesta îmi reamintește faptul că în pictura vestică și în special în cea europeană dintre anii 1850-1900 a existat un curent numit japonism.
Pictori azi celebri și-au găsit inspirația în țara cireșilor înfloriți, a gheișelor și templelelor shintoiste. Îi amintesc aici pe van Gogh, Claude Monet, Degas, Renoir, James Tissot, Gauguin, Toulouse-Lautrec, Marie Cassatt, Whistler, Edouard Manet, Alphonse Mucha,  George Hendrick Breitner  și Nicolae Tonitza sau chiar Gustav Klimt și Odilon Redon.

*


Samuel Mützner
, Neintitulată
(vândută de  Rago Arts and Auction Center, Lambertville )
*

Nu se putea ca lumea gheișelor să nu-l fi atras pe Samuel Mützner :), căci e imposibil să le vezi pe stradă sau în parcuri, așa cum le-a văzut de sute de ori tânărul pictor român, și să nu te farmece fragilitatea lor de porțelan.
*


Samuel Mützner, Japoneze în templul din Kitano

*

Încet încet mă apropii de un punct fierbinte : picturi falsificate semnate Mützner. Se pare că pe piață există o adevărată invazie de astfel de picturi. Am înțeles că unele reprezintă de fapt tablouri repictate (deci falsificate) ce au ca suport  studii sau tablouri neterminate executate de Mützner.
Nu știu de ce mă îndoiesc de faptul că următorul tablou ar fi întradevăr un Mützner original … iertată-mi fie părerea de persoană fără nici un fel de studii legate de artă :)
*


Samuel Mützner
, Japoneză
(vândut de Louiza Auktion & Associés, Brussels )

Pot spune că am râs, un râs amar evident, când am luat cunoștință de faptul că cineva a executat un fals având la bază un alt tablou fals ce s-a vândut drept original Mützner. Ca la noi la nimenea !
Oare să fie noii îmbogățiți ai societății românești, sau de aiurea, atât de ahtiați după opere de artă ce poartă semnături celebre încât să fie în stare să-și plătească snobismul cu zeci de mii de Euro sau să-și investească banii în tablouri de proveniență dubioasă?
Se pare că da căci experiența o demonstrează din plin.

fals Samuel Mützner … deși apare pe situl wikiart
(citește mai multe aici )
*

Alte tablouri realizate de Samuel Mützner pot fi vizionate la următoarele adrese :
http://artindex.ro/2012/05/16/mutzner-samuel-2/
http://vereda.ula.ve/wiki_artevenezolano/index.php/M%C3%BCtzner,_Samys

8 gânduri despre „Samuel Mützner … cu nostalgie și dragoste din Japonia

  1. Mi-a facut o reala placere sa citesc si sa ”impletesc” postarea, aceste creatii artistice, literatura si pictura…”Memoriile unei gheise” si pictura lui Samuel Mutzner ,dar si a celorlalti pictori atinsi de razele indepartatei Japonii_Odilon Redon, Van Gogh, Nicolae Tonitza si multi, multi altii…
    As numi falsurile in arta ,”furt de identitate”, si l-as pedepsi ca atare.Gunoaiele actualei inalte societati isi merita gunoaiele achizitionate,falsul tot la fals trage !
    Multumesc pentru delectare,X !

    Apreciază

  2. Pot spune că am crescut cu ”un Mützner ” pe peretele camerei de zi, folosită ca bibliotecă. Momentan nu mai e la mine, dar aparține familiei. Tata l-a adus de la București după terminarea facultății, fiind cadou de la o rudă apropiată. Am avut și un Petrașcu, acum în posesia Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, căruia tatăl meu l-a donat. Și ambele sunt autentice.
    Doar specialiștii pot autentifica și stabili paternitatea unei opere de artă, dar evident că părerea ta e justificată, deoarece tabloul ”Samuel Mützner, Japoneză (vândut de Louiza Auktion & Associés, Brussels )” pare să aibă alt stil. Cât despre prostia fără limite, nu mă miră, iar un fals având la bază un alt tablou fals, ce s-a vândut drept original, nu e un caz izolat, cele mai multe se întâmplă pe teritoriul american, unde există și o rețea de falsificatori care, după spusele specialiștilor, sunt recrutați din rândurile celor mai talentați copiatori și plătiți cu sume mari ca să nu deconspire nimic din munca lor. Există falsuri și în marile muzee, iar aici nu putem noi, oamenii (relativ) normali să înțelegem de ce ar dori cineva să dețină originalul unui tablou pe care a dat milioane de euro, în timp ce falsul din muzeu păcălește, o vreme, o lume întreagă. O fi un viciu, să am numai eu, să mă bucur singur, sau e doar o investiție. Ambele cazuri denotă nemernicie, prostie, egoism.
    Felicitări pentru articol!

    Apreciază

    • E trist ca exista in muzee tablouri false. Ma intreb daca conducerea lor banuieste ca ar fi false si le lasa totusi in expozitie pentru a nu-si pierde vizitatorii sau daca, mai rau, disconsidera opinia expertilor care dau verdictul de Fals.
      E interesant de urmarit felul in care s-a incercat falsificarea tablourilor lui Vermeer ;) … si nu ma refer doar la van Meegeren!
      https://medium.com/message/this-is-not-a-vermeer-67b752b150c0

      Apreciază

      • Cu siguranță că nu bănuiește nimeni, cât timp originalele nu sunt expuse, iar copiile sunt identice. Expertiza costă și am înțeles că de fiecare dată degradează puțin opera de artă, așa că e posibilă doar când există o certitudine. Da, Vermeer e vizat, ca și alți artiști flamanzi, poate și pentru că au o operă vastă și se vând bine.

        Apreciază

  3. Interesantă incursiune prin opera lui Samuel Mützner și foarte de folos mie, care nici nu am auzit de acsst pictor. Mais… que sais-je ?…

    Îți doresc sărbători luminate, cu liniște și pace, măcar în suflet, dacă cumva nu te poți bucura de cea mai mare sărbătoare din partea noastră de lume !

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.