pe urmele unui tablou

Iosef_August_Schoefft_-_Portret_de_femeie03-226x300.jpg
Joseph August Schoefft, Portret de femeie
Muzeul Județean de Artă „Ion Ionescu Quintus” – Ploiești
*

Am descoperit acest portret de epocă pe net, accesând linkul Muzeului Cotroceni, fapt ce mi-a dat prilejul să aflu că la Cotroceni a fost organizată o expozitie cu titlul  „Portretul in pictura primitiva romaneasca” si că respectiva expozitie a reunit tablouri imprumutate de la Muzeul Judetean de Arta al judetului Prahova.

Chipul femeii pictată de Joseph August Schoefft mi se parea vag cunoscut si mă urmărea senzatia că-l mai văzusem undeva.
Initial am crezut că văzusem un portret asemanător la Iasi, pe vremurile studentiei, insa apoi, presată de gândurile ce-mi loveau ritmic memoria asemenea unei picături chinezesti, mi-am amintit exact de ce mi se pare cunoscut.

Descarcasem pe hard un text foarte interesant scris de Monseniorul Vladimir Ghika, text presărat cu tablouri si fotografii de familie, iar printre ele exista un portret destul de asemanător cu cel expus la Cotroceni.

Am verificat si mi s-a părut că am dreptate.
Prințesa Pulcheria Ghica (Ghika) – sora domnitorilor Grigore al V-lea Ghica si Alexandru D. Ghica, pictată (incredibil) tot de Schoefft, seamănă, cred eu, cu femeiea aristocrată in scumpe veșminte aurii de la muzeul prahovean.

Acestea fiind datele preliminare mi-am propus sa adun si altele care sa-mi sustina teoria :)
*

Pulcheria_Ghika-245x300.jpg
Printesa Pulcheria Ghika

portret preluat din amintirile Monseniorului Vladimir Ghika
*

Munca de detectiv nu-mi displace, si chiar dacă nu găsesc nimic dupa ore intregi de căutare, totusi imi ramane satisfactia că am incercat sa fac ceva si, intotdeauna, descopăr lumi noi, oameni noi si intâmplări interesante din viata unor personalitati din istoria Romaniei.

Căutarile mele au fost incununate de succes căci am descoperit portretul original al Printesei Pulcheria Ghika, bunica Monseniorului Ghika, iar acest portret de o mai buna calitate grafica mi-a transformat bănuiala in (aproape o) certitudine.

Pulcheria-Profirita-Ghica--Blaremberg-Josef-August-Schefft-n.jpg
Joseph August Schoefft, Principesa Pulcheria (Profirița) Ghica – Blaremberg (1836)
Muzeul de Artă, Târgoviște
*

Deci la un mic muzeu de provincie, cum le place bucureștenilor să se exprime :), există un alt portret realizat de Joseph August Schoefft (1775-1850).
Nu am fost niciodata in Târgoviște dar citind despre acest oras pot spune că mă tentează să-l vizitez.
De pe situl respectiv am preluat si niste informatii date de muzeografa Maria Neacșu.

„Prin intermediul armatei ruse, se stabilește în țara noastră locotenentul (la 1828) Vladimir de Blaremberg(ue) care ajunge să se căsătorească cu principesa Pulcheria Ghica, sora domnitorilor Grigore al IV-lea și Alexandru D. Ghica, cel din urmă lăsându-i moștenire, prin testament, sorei sale Profira Ghica (n. 1800 – m. 1879), căsătorită la aceea vreme cu generalul Nicolae Mavros, domeniul Pascani-Caciulati (Moldova). După divorțul de generalul Mavros se va căsători în 1830 cu Vladimir Moret de Blaremberg”.

Cercetand mai departe am aflat ca primul soț provenea din cunoscuta familie de nobili Mavros, iar cel de-al doilea,  Vladimir Moret de Blaremberg, ce va deveni bunicul Monseniorului Ghika, era descendent al regelui Henric al IV-lea al Frantei.
Incursiunea pe urmele tabloului din expoziția de la Cotroceni m-a făcut să călătoresc în timp și să fac cunoștință cu fragmente mozaicate interesante ce compun istoria, prea ușor uitată, a României.

 

Anunțuri

9 gânduri despre „pe urmele unui tablou

  1. Foarte interesante cercetarile tale,care, cu memoria ta vizuala, au avut succes !
    Cat despre istoria noastra adevarata, cred ca e ”variabila”, dupa politica, din pacate.Chiar acum, fac comparatii intre un volum, publicat in 1943 si altul ,in 1969; vezi diferente !

    Apreciază

  2. Așa cum bine spuneți mai sus, istoria e scrisă de cei care au învins și condus în anumite vremuri istorice. Am constatat asta mai ales în perioada revoluției franceze, când tot ce se datora celor ce-au fost și au adus glorie Franței a fost renegat, batjocorit și înfierat.
    Asemănarea e vădită, atât portretul, cât și statura și grația, silueta și felul în care poartă hainele. A, da, și eleganța! Preocuparea ta dă roade, te felicit!

    Apreciază

    • Cu ocazia descoperirii acestui portret am citit si biografia Monseniorului Ghika, fapt ce mi-a dat prilejul sa fac o incursiune in perioada imediat potbelica, stalinista, si sa ma lamuresc inca o data, daca mai era nevoie, halul in care rusii (ideologia bolsevica) au deteriorat profilul uman al intelectualului roman.

      Apreciază

      • Interesanta ipoteza. Mi-ar placea sa fie asa. Totusi, de ce ar fi pictat Schoefft doua portrete ale aceleiasi doamne, diferite, la un interval atat de scurt (1835-1837)? Cred ca simpla impresie ca cele doua portrete se aseamana nu este suficienta…

        Apreciază

        • Raspund cu intarziere deoarece m-am gandit ce ar fi putut sa-l fi facut pe Schoefft sa picteze doua portrete ale aceleiasi persoane la un interval de timp relativ scurt.

          E posibil ca primul portret sa n-o fi satisfacut pe printesa :), sau poate ca pictorul a fost nemultumit de felul in care a redat-o.
          Se poate ca ca al doilea portret sa fi fost comandat de altcineva, nu de printesa …

          Nu ti se pare ca cele doua portrete reprezinta o singura persoana?

          PS. Ce noutati despre carte?

          Apreciază

  3. Pingback: -X- » Blog Archive » pe urmele unui tablou … completări

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s