fiica cea mare

Abraham van Westervelt, Maria  Radziwiłł Lupu
(Castelul Nesvizh, Nesvizh, Bielorusia)
locatia curenta – Muzeul National, Varșovia, Polonia

Au trecut cateva saptamani bune de la postarea in care prezentam destinul tragic al mezinei domnitorului Vasile Lupu.

Domnița Ruxandra, sau Rozanda, casatorita cu Timuș Hmelnițki – fiul hatmanului cazacilor zaporojeni Bogdan Hmelnițki – i-a inspirat pe Mihail Sadoveanu, Gh. Asachi, Nicolae Gane, D.R. Herz, Elvira Bogdan ( Domniţa Ruxandra, 1969, Le Grand amour de la Princesse Rouxandra, 1977 ) cât si pe locuitorii din zona orășelului Cehrin care i-au pus in versuri biografia.

Dar Ruxandra avea o sora mai mare, sora careia se pare ca norocul i-a surâs ceva mai mult. E vorba de Maria, despre care cronicile afirma nu numai ca era frumoasa, dar  si educata.

Dânsa a fost ceruta in casatorie de Janusz Radzewill (Ianoș Radvil), mare șleahtic polonez (sa nu va ganditi la forma peiorativa a cuvantului ”șleahtă” caci aici e vorba de Szlachta Poloniei, adica de patura nobiliară), mare magnat si guvernator al Lituaniei.

Am citit mai multe articole privind uniunea lor matrimoniala si in pofida faptului ca in unele povestea Mariei e prezentata intr-o forma extrem de romanțată, aveam senzatia ca de fapt viata ei la curtea nobililor polonezi si lituanieni nu a fost tocmai usoara.
Nu consider ca a fost mai fericita decat sora ei mai mica. Voi spune in final de ce :)

Iata cum sunt prezentate evenimentele pe situl moldovenilor din Republica Moldova, text pe care il reiau integral deoarece abunda in informatii relativ corecte.

”Maria, fiica cea mare a domnului Moldovei Vasile Lupu şi a Doamnei Tudosca s-a născut în anul 1627 la Iași. Frumoasă, deșteaptă și cu o creștere aleasă ea fu cerută în căsătorie de prințul Januș Radziwiłł, palatinul Lituaniei. Acest cneaz polon mai fusese însurat cu o femeie care avea sînge moldovenesc în vine, Ecaterina Potocki, a cărei mamă, Maria, era fata lui Ieremia Vodă Movilă.

Maria a studiat latina şi greaca, după cum atestă un document prin care stabilea Mănăstirii Aron Vodă o rentă de o sută de lei pe an, „scris greceşte şi semnat «Maria», dar cu litere latine”, precum şi polona, limbă în care ţine corespondenţa cu viitorul ei soţ, prinţul Janus Radziwiłł, scrisorile fiind semnate Maria hospodarowna ziem Moldawskich („Maria, fiica domnului Ţării Moldovei”).

Proiectul de căsătorie dintre domnița Maria și prințul Radziwiłł, care era luteran, stîrni în Divanul Moldovei o adevărată furtună. Miron Costin consemna: «De mirat au rămas veacurilor, cum de au putut suferi inima lui Vasile Voda să se facă acea cununie». Frații Cantucuzino, Toma și lordache s-au împotrivit cel mai mult la această însoțire, ca adevărați frați creștini ortodocși, ce erau și despre care tot Miron Costin zice: «Capete ca acelea abia a avut țara cîndva, sau de va mai avea». Însă părerea vornicului Grigore Ureche, potrivindu-se cu a lui Vodă, avu cîștig de cauză. De altfel, se vorbea că țarul Moscovei ar fi avut de gînd să ceară și el în căsătorie pe domnița Maria, ceea ce ar fi îngreuiat planurile lui Radziwiłł. Insa această cerere pare a nu fi avut loc.

După ce pe la sfîrșitul anului 1644, prințul Radziwiłł se asigură în fine de consimțămîntul părinților, el trimise Ia Iași doi nobili polonezi, Mirsky și Mierzinsky, să ducă domniței inelul de logodnă. Darurile ce împărțiră solii cu această ocazie au fost cu adevărat princiare. Domnița Maria primi lăzi întregi de scule, de manufacturi, de pietre, de tacîmuri de argint, de oglinzi. Lui Vasile Lupu i se dădu o sabie de aur, o minunată pușcă și diferite capodopere ale ceasornicăriei. De asemeni primiră frumoase daruri Doamna Ecaterina, domnița Ruxanda și chiar Ștefăniță, copil de trei ani, în schimb, solii primiră consimțămîntul cerut și se înapoiară luînd cu ei portretul logodnicei. Curînd după aceea plecara și trimișii lui Vasile Lupu în Polonia. Ei duceau cu dînșii inelul de logodnă și scumpe daruri de la Vasile Vodă.

Maria se căsătoreşte cu Janus Radziwiłł la 5 februarie 1645, cununia oficiindu-se la Iaşi. La nuntă veniră oaspeți înalți: solii lui Matei Basarab, domnitorul Valahiei, apoi solii lui Gheorghe Racoczi, principele Transilvaniei, solii patriarhului de Constantinopol, ai palatinului de Brandenburg și solii din Curlanda. Erau care de care mai frumos îmbrăcați, însa, potrivit contemporanilor, pe curtenii lui Vasile Voda nu-i întrecea nici unul cu frumusețea și scumpetea veșmintelor, cu haine căptușite cu blănuri scumpe.

Domnița Maria era îmbrăcată în alb, cu un văl roz, care o acoperea toată, prins de părul ei cu două săgeți de aur. Slujba a fost oficiată de mitropolitul Kievului, Petru Movilă, venit special din Ucraina pentru a cununa pe fiica lui Vasile Lupu. Desi Radziwiłł era luteran, totuși, pentru a nu strica cheful Domnului Moldovei, el se însură după ritul ortodox.

Petrecerea de nunță a ținut 12 zile, după care înalții oaspeți s-au împrăștiat cu toții și prințul Janoș Radziwiłł își luă nevasta, pornind cu ea în Polonia. O duse întîi la Varșovia, ca s-o prezinte regelui și apoi se apucară să cutreiere apusul Europei. A fost prima călătorie de nuntă a unei domnițe din Moldova în Occident. După un an de zile, Maria Radziwiłł își revăzu tatăl la Suceava.

După un mariaj de 10 ani – Radziwiłł moare la 31 decembrie 1655 –, Maria este nevoită să-şi cedeze proprietăţile mareşalului lituanian Zaviş, după cum se specifica într-o scrisoare a hatmanului cazacilor zaporojeni Bogdan Hmelniţki către ţarul rus Alexei Mihailovici (1657). Din acest moment nu se ştie ce s-a întîmplat cu ea.

Caracterizată ca fiind „o domniţă cu relaţii puternice şi întinse, cu însuşiri atrăgătoare şi într-un cuvînt înzestrată cu toate acele daruri prin care asemenea înalte feţe se pricep să atragă şi să farmece spre a cîştiga prietenia semenilor lor” imaginea sa apare transpusă în tabloul votiv de la Mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, construită în anii 1641–1642, precum şi în tabloul pictorului olandez Abraham van Westervelt. Maria Radziwiłł a decedat în 1661 la Liov, în Polonia, fiind înmormîntată la Biserica Sf. Treime din Slucz.”
*

Familia domnitorului Vasile Lupu
Biserica Trei Ierarhi, Iași
*

Alte surse informative prezinta aceasta casatorie intr-o alta lumina.
http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=4071

”Cercetatorul polonez Henryk Visner in cartea sa “ Jonusas Radvila”(Ionusas), scrie, ca in 1645 Jonusas Radvila ( reprezentatul vestitei familii Radzivil) s-a casatorit cu Maria Lupu, fiica Domnitorului Moldovei Vasile Lupu. Maria a adus o zestre enorma de 650 000 monete de aur, devenind Maria Lupu-Radviliene.

Nu incape nici o indoiala ca aceasta casatorie a fost in primul rand, asa cum dealtfel se obisnuia, un aranjament facut de domnitorul Vasile Lupu cu vadita intentie de a capata protectie si faima.
Pretul il reprezenta nu atat fiica cat zestrea pe care o aducea marelui magnat polonezo-lituanian.

Daca Timuș Hmelnițki nu a pregetat sa treaca satele moldovenești prin foc si sabie ca s-o obtina pe Ruxandra, nedorind nici un fel de zestre … doar pe domniță ca atare, nobilul polonez Radziwill era interesat mai mult de aurul ce i-ar fi putut spori puterea printre ceilalți șleahtici.
Oricum, Janusz Radziwill  reprezinta un personaj negativ in istoria Poloniei. Pentru a va convinge recomand vizionarea filmului Potopul realizat sub indrumarea lui Jerzy Hoffman, film ce surprinde una din cele mai negre file din istoria Poloniei. Invazia suedeza, soldata cu jefuirea tarii si decimarea populatiei, urmata de boli si destabilizare economica, a constituit de fapt sfarsitul Poloniei ca mare putere europeana.

Dar oare a fost Maria Lupu fiica cea mai mare?
Se pare ca domnitorul Vasile Lupu a avut nu doua ci trei fete. Despre a treia fiica va puteti documenta accesând urmatorul link.
http://falezedepiatra.net/?p=19796

Lectură plăcută!


 

Anunțuri

2 gânduri despre „fiica cea mare

  1. Ea tânără, el la a doua căsătorie, ea frumoasă și educată, el… ? Pare o căsătorie făcută din alte considerente decât iubirea, dar care căsătorie se făcea altfel în lumea lor ? Oricum, îmi pare că avea o frumusețe rece, dacă mă iau după portret.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s