din țărână suntem făcuți

 *

Imi propusesem ca inainte de finele anului 2013 sa inchei seria de postari dedicata lui Parviz Kalantari .
N-a fost insa sa fie asa. Deci am intrat in 2014 cu o mica restanta, insa acest fapt nu ma deranjeaza deoarece imi face placere sa prezint lucrarile acestui artist plastic iranian care picteaza pe chirpici, pe carton, pe panza sau chiar pe peretii cladirilor.

In postul introductiv spuneam ca pictorul a devenit cunoscut chiar de la inceputul carierei sale datorita stilului mai deosebit de a reda arhitectura traditionala a satelor din zonele desertice sau a celor din sudul Iranului.
Azi voi adauga in galeria de imagini cateva lucrari axate tocmai pe acest subiect.

 

 

Desertul … intinderi de nisip aramiu sub turcoazul cerului la amiaza sau sub cel de cobalt spuzit de stele. Oare ce anume exista acolo, printre dunele miscatoare, incat exercita o asa mare forta de atractie asupra calatorului ?!
Oare exista cu adevarat ceva, un mister greu de patruns, sau e vorba doar de imaginatia celor ce i-au gustat aerul sarat si apa dulce rece ca gheața ?

 


*

M-am intrebat deseori si singurul raspuns pe care l-am gasit dupa multi ani de cautări il pot pronunta intr-un cuvant : neprihanire.

Pasind in inima desertului ai senzatia ca te purifici, ca greutatea corpului scade mai rapid decat cantitatea de apa pierduta prin transpiratie, ca forta de atractie gravitationala se reduce in acelasi ritm si ca, in ciuda anilor, dorești sa plutesti in aer asemenea firelor de nisip spulberate de vanturile iscate din senin.
Acolo tăcerea țiuie in urechi si Fata Morgana se razbuna pe cei ce nu cred in existenta ei.

Nu-i de mirare deci ca o persoana sensibila, cu suflet de copil, cum e si cazul lui Parviz Kalantari, a cazut prada vrajilor acestor intinderi .
Urmatoarea lucrare, inspirata din arhitectura resedinteor traditionale din Kashan, mi-a reamintit de ultima calatorie facuta acolo.

 


*

Am ramas putin surprinsa sa descopar printre creatiile lui Kalantari si una in care e redat un sat din nordul Iranului, un sat din relativa apropiere a Marii Caspice.
Aceste sate au case ce se aseamana destul de bine cu cele ale satelor romanesti, caci in ambele am descoperit pridvoare, cerdacuri si stalpi din lemn sculptat.

*


*

Mi-am adus aminte de prima mea calatorie facuta in nordul Iranului, la doar cateva luni dupa ce sosisem la Teheran.

 


Nu trecusera decat vreo trei-patru luni de când sosisem. Reusisem sa asimilez o limbă persană aproximativă, destul de onorabila, si ma puteam descurca singura la cumparaturi, policlinica, banca …

Imi intrase in cap ideea sa mergem pâna in Gorgan, exact pe traseul facut de Alexandru Macedon in drumul sau spre India.

Era vara si era foarte cald. Desi mai multe cunostinte de dată recentă m-au atentionat ca in luna Mordad pe tarmul Marii Caspice e o zapuseala greu de suportat, n-am renuntat la idee.
Mai întâi trebuia sa ajungem la Sari, de acolo urmând sa mergem mai departe …

Parca se facuse mai racoare, si intr-o seara, pe nesteptate, probabil vazându-mi zelul cu care faceam planuri de calatorie, sotul meu a spus ca daca vreau sa mai merg, atunci sa pornim chiar in acea noapte.

La miezul noptii ne-am suit intr-un autocar express care mergea la Sari.
Cu cât ne apropiam de Caspica cu atât mai mult simteam in aer umiditatea calda si înăbușitoare a aerului.
Mirosul de mâl si apa, cel emanat de pe plantatiile de orez, dar si cel de padure, se amestecau in doze imprevizibile care faceau sa ma doara capul.

Spre dimineata am reusit sa ațipesc.
La un moment dat am simtit agitație in jur si am deschis ochii. M-am uitat pe fereastra. Se crăpa de ziua.
Mi-am dat seama ca stăteam pe loc. Drumul, nu stiu de ce, trecea pe la marginea unui sat. Un sat cu case foarte asemanatoare cu cele din Romania.
Din cauza ploilor si zapezilor din regiunea Marii Caspice casele au acoperisul ”şir-vani”,  adica acoperisuri pe care se preling şiroaiele de apa. In restul Iranului casele nu au acoperisuri, au terase plate.

In fața unei case o fată in haine de mireasă, cu un voal alb pe cap, ce îi acoperea corpul până la șolduri, mătura de zor.

In primul moment am crezut ca visez sau ca e o închipuire.
Copiii din autocar au început sa chicoteasca si să vocifereze.
Lumea s-a adunat la geamuri iar unii se cazneau sa gaseasca o pozitie cât mai buna ca sa faca fotografii. Altii au coborât din autocar.

Deci nu e nici o halucinatie, mi-am zis in gând :)

Doream sa stiu ce se întâmplă. De ce o fată in haine de mireasa mătura drumul? Acest gest are vreo semnificatie anume?
Eram convinsa ca da.

Dupa mai multe minute, atunci când s-au reîntors cei de afara, am aflat ca în satul acela se practica un obicei ciudat.
In prima dimineata de dupa nunta mireasa trebuia sa măture in fața casei soacrei sale, in semn de respect si supunere.

Toata lumea din jur comenta evenimentul pentru ca in Iran nu exista un asemenea obicei.

Atunci când am coborât să luăm micul dejun la un mic motel de pe traseu, de la baietii care serveau masa, am aflat ca în respectivul sat traiesc oameni care fac parte dintr-un grup religios minoritar, totusi shiit, cu numele de Akhle-Haqq, si ca ei au obiceiuri mai ciudate.

Iată că după atâta timp mi-am adus aminte de acea calatorie, de peisajele muntoase si de cascadele amețitor de frumoase ale Gorganului, de palpitațiile inimii generate de gândul că trec prin aceleasi locuri prin care cu mai bine de doua mii de ani in urma a trecut Alexandru Macedon.

… din nou am început să mă gândesc la trecerea timpului. Amintirile mele stateau cuminți ca intr-un fagure de miere, ordonate parca intr-un spatiu celular hexagonal.
Mintea mea avea toate sansele sa se transforme intr-un stup urias in care zumzăiau mii de gânduri  :)


 

Dar sa revin în deșert, chiar daca doar pe cale virtuala, si sa mai adaug o pictura …

 


*

Ma voi deplasa acum spre sud, mai exact spre Golful Persic, spre a admira locuintele simple din lut umbrite de palmieri.

 


*

Parviz Kalantari are un limbaj propriu de exprimare, insa limbajul lui e pe intelesul tuturor, si cred ca de aceea la expozitia din Santa Monica – California a avut parte de o primire atât de calda din partea publicului vizitator.

*

*

Spuneam ca in tinerete, Charles Hossein Zenderoudi impreuna cu Parviz Kalantari, Nasser Ovissi, Parviz Tanavoli, Sadegh Tabrizi, Faromarz Pilaram si alti cativa artisti au pus bazele unei miscari denumita Saqqa-Khaneh, miscare ce a avut ca scop intoarcerea artistilor plastici iranieni la fântâna tradiției. Saqqa-Khaneh a luat fiinta pe la inceputul anilor ’60, deci pe timpul shahului.
Fiecare din ei si-a atins scopul propus in tinerețe.

Parviz Kalantari s-a autointitulat ”pictor al lutului” si pentru a întări afirmația a prezentat paleta sa de artist.

 

*

Dar din operele lui Parviz Kalantari se desprinde si o veche invatatura :
din țărână suntem făcuți și în țărână ne vom reîntoarce … cu toate lucrurile bune pe care le-am făcut sau am avut intenția să le facem, dar nu le-am făcut …

*


*

Dati click pe imagini in cazul in care doriti sa le vedeti mai bine.

 

Anunțuri

8 gânduri despre „din țărână suntem făcuți

  1. Respect!
    Acu’ am aflat întâmplător în arheologia google topicul „Comparație între Sanscrită și Română, influenta sanscritei în limba română” de la han… Admir cumpătarea și răbdarea de care ați dat dovadă. Aveți marele avantaj să aveți rădăcini valahe și să con-viețuiți cu limba persana și sanscrită, toate grefate pe o fundație culturală. Țin să vă mulțumesc în mod deosebit, pentru deschiderea acelui topic și a muncii de cercetare-argumentare depuse. Și să nu puneți la inimă cârcotașii…
    Am încercat să indexez la mine pe site informații disparate găsite pe web, pe care le-am considerat relevante (poate chiar revelante)…
    Printre altele am bătut la’olaltă și un Dicționar Ardelean (Popular) – Roman (http://milisoft.ro/MainPage.php?iditem=4a5d0c96f76c7a31a70462e8da0edf6bd9715111), dacă vă mai interesează subiectul lingvistic, și de asemenea am mai găsit persoane care s-au aplecat asupra asemănărilor frapante dintre sanscrită și română și am indexat un tabel de ‘înrudire’ (http://milisoft.ro/MainPage.php?iditem=5c46b7cd37af76ea7cf3bab034677f15ef99f42b).
    Am ‘recoltat’ și materialul sădit de dvs. pe topicul de la han, și vă cer permisiunea să-l ‘puțulesc’ și să-l indexez și pe acesta la mine pe site, cu citarea sursei…
    O altă recomandare de suflet ar fi: Poporul Radio Bucuresti (http://milisoft.ro/MainPage.php?iditem=935792fd6eb822e90fefabc265e01020c2a5d3b8)
    Va doresc din suflet toate cele bune, si pace!

    p.s. site-ul meu nu merge bine cu browserul IE, in rest, cu celelalte browsere eu zic ca e acceptabil…

    Apreciază

  2. La multi ani, cu sanatate!
    Am descoperit topicul de la han. Vreau sa-ti multumesc pentru munca deosebita depusa. Ti-as cere permisiunea sa recoltez si sistematizez informatiile de acolo si sa le indexez si la mine pe site, la sectiunea lingvistica (am mai scris aici un comentariu cu link-uri si n-am certitudinea ca s-a postat… asa ca acuma ma abtin). Daca ai putea sa-mi trimiti un email de confirmare, ti-as fi recunoscator.
    Cu tot respectul.

    Apreciază

    • Dupa cum vezi comentariile au ajuns cu bine.
      Tocmai sunt in faza in care studiez cuvintele incluse in lista de cuvinte persane si sanscrite. Referitor la cuvintele persane as avea cateva obiectii … sper sa pot reveni mai pe larg.

      In lista cu ‘ardelenisme’ am descoperit ceva.

      Acár, acăr

      (Ban., Criș., Trans. SV) deși, cu toate că, măcar că; fie, ori. Pînă iaste vie și tînără, ea-și dă dracului trupul său, acar fată, acar nevastă. C 1692, 510v. Akar. Sive. Vel. AC, 327. Akar jest tu kraj fericat. PSALTIRE SEC. XVII, apud TEW; cf. VCC, 114. Etimologie: magh. akár

      In persana exista cuvantul „agar” cu sensul de „daca”, „macar” … sunt de parere ca ungurii l-au preluat din persana. Chestia asta trebuie verificata.

      Poti folosi informatiile publicate la hanuancutei.com dar tin sa te avertizez ca nu sunt lingvist de profesie … deci fiind amatoare e foarte posibil sa fi aparut unele erori in acele interpretari :)
      Mai exista la Han si o alta rubrica intitulata Mesagerii Timpului – Cuvintele. S-ar putea sa gasesti ceva interesant si pe acolo.

      http://www.hanuancutei.com/forum/content/Cronica-Timpului/6470/Mesagerii-Timpului-Cuvintele/</

      Apreciază

      • multumesc si pentru trimiterea la al doilea topic…
        cateva precizari:
        – motivul pentru care ‘greblez’ informatia de pe net si incerc sa o postez la mine pe site, nu este acela de uzurpare a drepturilor de autor (incerc sa fac trimiteri la sursa originala) dar sunt constient de volatilitatea informatiilor in mediul virtual, si consider ca unele din ele ar trebui sa se mai pastreze … (multe din link-urile de pe acele topicuri care faceau trimiteri la articole ce pareau interesante, te trimit acum in balarii)
        – nu am pretentia si aroganta ca informatiile postate (majoritatea sunt trimiteri, indexari) sa reprezinte adevaruri certe sau doctrinare. Doresc doar sa ofer material de reflectare celor ce doresc sa gandeasca ei insisi, si nu se multumesc sa ia de-a gata toate dogmele academice sau persuasiunile politice. In acest spirit, in materialul preluat de la han, o sa pastrez si subliniez toate precizarile tale referitoare la ‘oferta de meditatie’ si nu la ‘adevarul pur(?) stiintific’ al subiectelor discutate…
        Un alt exemplu de volatilitate trista este indexarea pe site-ul meu a emisiunii TVR Pasaport de Romania… in care se prezenta intr-o maniera inedita intalnirea de gradul III intre occidentul extrem (ca stil de viata) si ‘vatra satului’. (http://milisoft.ro/MainPage.php?iditem=d199cc928db4711ccdeebb5344284b8c78adb3b4) Am realizat doar indexarea cu trimiterile la site-ul public TVR unde acestea se puteau urmari… insa de anul acesta inregistrarile s-au evaporat… asa incat am inceput sa mai urc din ele pe vimeo, youtube… pentru cine doreste sa le mai deguste…
        Dictionarele livresti de arhaisme si regionalisme nu pot reda la adevarata savoare dictia cuvintelor… exact cum remarcai si tu despre cuvintele din persana si sanscrita… din acest motiv inregistrarile care redau graiurile locale folosite inca, mi se par foarte valoroase. In arealul ardelenesc se regasesc multe inflexiuni greu reproductibile din tastatura calculatorului. Un exemplu amuzant este din seria Ungurul bulan (serie indexata din motivele de mai sus aici: http://milisoft.ro/MainPage.php?iditem=573073a67993c20dfd0142ebfea1cfe19a59af6b) unde personajul [Copilul] este transcris [c8ilu’] intr-o tentativa de redare fonetica…
        O alta sursa de documentare fonetica am indexat-o aici: Cantece vechi – http://milisoft.ro/MainPage.php?iditem=24157f686ab2bad4f8b0d7d3c0d5fa189d0e92da
        Numa’ bine!

        Apreciază

        • Printre altele ma bucur ca am descoperit acolo si unele manuale dupa care am invatat in scoala generala si liceu ;)

          In masura timpului incerc sa-mi formez o parere despre informatiile pe care le-ai adunat.
          Aseara am citit textul despre tablitele cerate de la Rosia Montana despre care, cu parere de rau, trebuie sa spun ca nu stiam absolut nimic.
          Nu inteleg de ce Ministerul Culturii nu are nici un interes sa mediatizeze astfel de descoperiri, caci daca ar dori cred ca s-ar gasi si fondurile banesti necesare pentru asta sau pentru alte lucruri importante.

          Apreciază

        • nestiind adresa ta de email, te informez pe aceasca cale ca ti-am pregatit cu dedicatie o mica colectie de Carte Veche… sunt destul de voluminoase, deci nu stiu daca o sa le pot tine multa vreme pe site… (ele se pot gasi de fapt pe site-ul dacoromana.org, dar acolo e ceva de sapat dupa ele… )
          http://milisoft.ro/MainPage.php?iditem=96d1cec006316d69912138adb5a0e10e29368bd3
          deci daca gasesti ceva interesant, te poti servi…

          Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s