astăzi despre qashqa’i


Parviz Kalantari, Femei din tribul Qashqai
*

Incepusem sa prezint creatiile plastice ale lui Parviz Kalantari insa m-am oprit din cauza lipsei de timp si a imposibilitatii de a ma concentra asupra subiectului.
Acum insa le am pe amandoua, plus placerea de a scrie pe marginea lui, asa ca, in ragazul de timp ivit, voi continua periplul artistic cu o incursiune in lumea pastorilor nomazi din confederatia de triburi Qashqa’i/Qashqai – incursiune punctata de picturile si ilustratiile de carte executate de un pictor iranian ce s-a indragostit la maturitate de lumea oierilor, a acestor pastori nomazi cu o viata anacronica mileniului in care traim, dar cu traditii si rol important in istoria Persiei medievale si apoi in cea a Iranului modern.
In limba persana pastorii nomazi sunt numiti ashayeri.

Data trecuta am prezentat cateva picturi din universul nomazilor turcmeni ;  azi ma opresc la triburile Qashqai urmand ca in viitor sa vorbesc despre pastorii bakhtiari.
Cine are placerea sau curiozitatea sa-i cunoasca este invitat sa ma urmeze :)

 


Parviz Kalantari, Yaylagh-
Kâșlagh
(pregatirea de transhumanta)
*

Prin numele „Qashqai” este desemnata o confederatie de pastori nomazi din ramura turcilor oghuzi, nomazi ce au patruns in Iran in timpul marii migratii mongole condusa de Ginghis Han.
Initial ei s-au stabilit in provincia Ardebil (nord-vestul Iranului) dar in urma unui decret regal emis de Shah Ismail, intemeietorul dinastiei Safavide, au fost stramutati in provinciile Fars si Khuzestan/Khuzistan cu scopul de a tine piept fortelor militare portugheze care se infiltrau in zona Golfului Persic. Mai tarziu ei s-au ramificat pe o portiuni relativ restranse in provinciile Isfahan si Chahar Mahal-e Bakhtiari.
Barbatii din triburile Qashqai erau renumiti pentru abilitatile strategice si tehnicile de lupta, ei fiind singurii care, dupa stabilirea pe pamant iranian, au reusit sa-i tina piept si sa-l invinga pe Timur Lenk (Timur cel Schiop) – conducator ce asemenea lui Ginghis Han a dorit sa cucereasca lumea.
Se presupune ca numele Qashqai (Qașqa’i) provine din cuvantul Qashqa/Kashka care inseamna cal cu stea alba in frunte. O alta ipoteza se axeaza pe posibilitatea ca numele sa provina de la orasul Kashghar (in apropierea granitei Chinei cu republicile Kyrgyzstan si Tajikistan).

Inainte de strămutare, triburile Qashqai au facut parte din marea confederatie Ak Qoyunlu ( Confederatia Turmelor Albe) si au avut ca dusman principal confederatia Qara/Kara Qoyunlu (Confederatia Turmelor Negre).

Nu doresc sa intru in amanunte referitoare la rolul lor pe scena politica a Persiei/Iranului  dar celor interesati de detalii istorice mai putin cunoscute despre cel de-al doilea razboi mondial le propun un capăt de ață:   Operațiunea François

 


Parviz Kalantari, Momente de tihna dupa o zi de munca grea
*

De-a lungul vremurilor si pana in ziua de azi triburile Qashqai si-au impartit o parte din zonele de pasunat si rutele de migratie cu triburile de pastori nomazi Bakhtiari – de origine iranica – fara ca intre ei sa existe rivalitati sangeroase. Rutele legau locurile traditionale de iernat si de varat, fiind de dinainte stabilite pentru fiecare trib din confederatie, si trebuind a fi respectat cu sfintenie.
Nici un trib al confederatiei, nici un clan al tribului, nici o familie a clanului, nu pleca asa aiurea pe munte. Delimitarile fiecaruia erau strict configurate, ceea ce insemna ca societatile pastorale se bazau pe structuri administrative asemanatoare pana la un punct celor sedentare.
Rivalitati totusi au existat dar mai marii  triburilor au hotarat cu intelepciune ca sa-i casatoreasca pe unii din copiii lor cu copiii conducatorilor de clanuri din confederatia cu care isi imparteau rutele de transhumanta.
Casatoriile  strategice nu erau permise intre membrii obisnuiti ai triburilor ci doar, in mod controlat, copiilor elitelor.
Prin aceste actiuni se urmarea sporirea increderii intre pastorii celor doua confederatii, neutralizarea posibilelor rivalitati si, totodata, pastrarea puritatii etnice.

Triburile de pastori din ramura iranica bakhtiara au reusit sa-si pastreze aproape nealterat fondul genetic insa, ulterior, triburile Qashqai si-au modificat structura prin casatorii sau cooptarea in mijlocul lor a altor familii tribale ca de exemplu clanuri de pastori luri si kurzi (origine iranica), alte triburi turcice si chiar arabi din zona golfului.
Oricum, mai bine de trei patrimi dintre dansii sunt pastori de origine turcica ce au ca limba materna dialectul qashqai dar, aproape toti, au invatat in paralel limba persana.
Ei au fost consemnati de-a lungul istoriei ca fiind vorbitori bilingvi, invatarea limbii persane constituind o necesitate deoarece populau o parte din inima imperiului persan, provincia Fars cu capitala la Shiraz.
*


Parviz Qalantari, Familie de pastori nomazi Qashqai
*

Alte triburi turcice stationate fie in nord vestul Iranului (zonele adiacente oraselor Tabriz, Maraghe, Marand, Ardebil, Khalkhal, Meshkinshahr, Urumieh, Maku, etc ), fie in nord est (provincia Golestan), vorbeau exclusiv limba lor materna. De abia dupa alfabetizarea fortata impusa de shahul Mohammad Reza Pahlavi ca parte a programului intitulat Revolutia Alba, si continuata dupa revolutia islamica din 1979, ei au inceput sa cunoasca limba persana.
Totusi, multi dintre batrani nu inteleg persana aproape deloc, iar cea mai mare parte a celor ce inteleg destul de bine … nu sunt capabili sa se exprime in persana.
Deci in contextul istoric descris, ca efect direct al transmutarii, triburile turcice Qashqai reprezinta o exceptie in ceea ce priveste bilingvismul :)

Ar mai trebui sa vorbesc despre talentul artistic si iscusinta de tesatoare ale femeilor din triburile Qashqai, femei care asemenea celor din triburile turcice Shahsavan –  si-au facut un renume din maiestria lor. Chilimurile si tesaturile cu care-si decoreaza corturile si-au castigat demult dreptul de a sta in vitrina oricarui muzeu ce se respecta.

Nu e intamplator faptul ca Parviz Kalantari, care nu provine dintr-o familie de pastori nomazi … nici turcmena nici bakhtiara si nici qashqai … a fost fermecat de motivele geometrice si simfonia de culori iesita de pe ghergheful acestor artiste anonime.

Pastorii din triburile Qashqai sunt usor de recunoscut datorita unei caciuli din pâslă cu marginile intoarse pe care o poarta tot timpul pe cap. La ora actuala numarul lor depaseste cifra de un milion si jumatate, dintre care aproape jumatate sedentari.

 


Parviz Kalantari, Gata de cina
*

De remarcat in picturile lui Parviz Kalantari felul in care a stilizat motivele artei lor traditionale si caldura sufleteasca cu care zugraveste aspectele cotidiene ale vietii nomade din care nu lipsesc copiii.

 

Anunțuri

13 gânduri despre „astăzi despre qashqa’i

  1. Foarte interesant ! Imi plac foarte mult articolele despre Persia, sunt lucruri pe care nu le-am mai intalnit decat poate asa, ca niste trimiteri scurte la un aspect sau altul.
    Ilustratiile lui Parviz Kalantari m-au fermecat prin felul in care a folosit lumina si culorile.
    Sa ai zile frumoase, X !

    Apreciază

  2. Pingback: Despre bancheri, o schita de Alphonse Allais - Povestiri de lecturi școlare

  3. Stii ca exista si automobilele Nissan Qashqai, nu-i asa? Ma intreb cine le-o fi botezat asa si daca numele ales are vreo legatura cu unele calitati ale triburilor persane despre care vorbesti. Stiu eu, rezistenta, de pilda, sau forta.
    Imi place mult ultimul tablou, semnat Parviz Kalantari, Gata de cina.

    Apreciază

  4. Pingback: Turism in Praga. PIATA WENCESLAS - Zinnaida

  5. Mă gândesc la o carte tip album, cu tot ce-ai scris și completat cu imagini, atât de frumoase, despre o țară și o cultură din care ne vin puține informații. Uite că aici la tine le găsesc și-ți sunt recunoscătoare. Parviz Kalantari a devenit unul din cei pe care am început să-i îndrăgesc datorită ție și asta nu e puțin lucru. Cu timpul liber nici eu nu stau grozav, se întâmplă să trec pe la tine fără să am timp să las comentarii, dar văd și citesc cât pot de fiecare dată.

    Apreciază

    • Sa stii ca nu esti singura persoana care, de-a lungul timpului, a fost atrasa de pictorii iranieni postati aici pe blog. Mai am vechi cititori, unii fosti posesori de bloguri, care chiar se ‘alarmeaza’ daca o perioada mai lunga de timp nu postez nimic referitor la pictura iraniana si-mi cer prin mail ‘ceva frumos din Persia’ :)

      Imi face placere sa scriu despre ei deoarece stiu ca respectivele informatii/imagini nu se gasesc prea usor pe net (in limba engleza) si am convingerea ca arta lor chiar se merita mediatizata.
      Universul lor artistic, uneori impletit cu cel caligrafic, e unul mai deosebit si e pacat sa ramana ascuns …

      Apreciază

  6. Pingback: nissan, nissan navara, nissan teana, nissan sunny

  7. Pingback: PRAGA. PIATA WENCESLAS | Zinnaida

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s