(pro)gramul de literatură


Kristin Eames, Reading on the Yellow Rug

*

Ma intrebam ce-ar fi sa incep sa scriu cu adevarat :)
Sa ma asez in fata calculatorului si sa ma concentrez la ce anume as putea povesti intr-un roman, asa cum o gospodina se aseaza la masa din bucatarie si se gandeste in ce fel sa prepare niste sarmale in foi de viță sau o dulceata de caise.

Ar trebui sa-mi pun la indemana ingredientele de baza, ustensilele necesarii prepararii, reteta si, nu in ultimul rand, experienta.

Mai intai trebuie sa fac rost de niste personaje. Adica sa le inventez. Cat mai interesante si atipice. Sa le dau un nume si sa le fac sa se intalneasca in povestea mea. Urmeaza sa ma lamuresc ce au de gand personajele mele si ce am de gand eu cu ele.
S-ar putea ca personajele sa nu fie de acord cu firul narativ al povestitorului. Nimanui nu-i place sa fie parasit de iubit(a), sa aiba un accident grav de circulatie, sa se certe la birou cu colegii, sa se trezeasca cu trupe NATO in parcarea blocului, sa-si rupa piciorul pe scari sau sa-i cada subit parul in urma consumului de medicamente expirate.
Nu-i place sa-i intre hotii in casa, sa fie escrocat de un prieten, sa afle ca sufera de o boala incurabila sau ca va fi detasat cu serviciul in Guineea Bissau.
Dar lucrurile astea, si multe altele mai rele decat cele enumerate, se intampla zilnic. Se intampla milioanelor de oameni fara ca cineva sa povesteasca despre ele.

Pe de alta parte, un roman populat de personaje fara probleme, dezgustator de fericite, intorcand banii cu lopata cu care candva bunicul lor arunca afara zapada din curte, nu ar interesa nici macar pe motanul lui Miss Marple … nu mai tin minte daca avea unul.

E clar ca un roman trebuie axat pe un eveniment tragic sau pe un fapt extraordinar pentru ca cineva sa-i acorde atentie. De intamplari tragice nu duc lipsa. Am stiinta de atatea incat nu le-as putea cuprinde nici in 33 de romane, daramite in unul !

De fapt, daca as vrea sa scriu, nu ar fi necesar sa inventez prea multe, ba chiar m-as incumeta sa renunt la inventivitate.
Ar fi suficient sa asamblez ca intr-un joc Lego ceea ce mi s-a povestit, ce mi s-a intamplat personal sau la ce am fost martora. Banuiesc ce ar iesi in final.
Sunt convinsa ca mi s-ar spune ca le-am imaginat in intregime, de la prima virgula si pana la ultimul punct :)

Ar trebui sa ma hotarasc asupra unui stil narativ. Vreau sa iasa un roman politist, unul istoric, o poveste lacrimogena, una cu implicatii politice, un thriller sau un love story in varianta „browniana” ?
Ar trebui apoi sa optez pentru tonul povestirii … prietenos, putin ironic, tragic, impregnat de gravitatea momentului, lejer, flegmatic, romantic, sec, la obiect, aiurit,  jurnalistic, misterios sau doct si cu adnotari multiple in subpagina ?

Aceasta faza fiind depasita urmeaza sa ma pun de acord cu mine insami.
Oare chiar vreau sa scriu toate aiurelile ce-mi trec prin cap?

Anunțuri

16 gânduri despre „(pro)gramul de literatură

  1. Pingback: Adorabil parfum de ploaie « Mirela Pete. Blog

  2. Pingback: A fost Deep Purple și am fost acolo « Mirela Pete. Blog

  3. Draga mea, te invit pe blogul Zinnaida și te rog sa ma scuzi ca nu ți-am trecut linkul, dar serverul nu mi-a mai permis sa inscriu linkuri, mi-a dat mereu eroare 500 (ce-o mai fi și aia !).
    Duminica placuta !

    Apreciază

  4. Pe mine toata lumea ma indeamna sa scriu un roman, l-am inceput si este pe blog „povete de demult” dar trebuie sa pun ordine in intamplari si in personaje pentru a continua….In plus, acum sunt intr-o faza ghinionista a existentei mele in care am facut o entorsa si mi-am fisurat cotul….Probabil se trage de la faptul ca sunt cu capul in nori….ma gandesc vesnic la ceva iar cei din jur ma considera distrat …

    Daca ai contuurata povestea , scri-o fara teama!! Nimeni nu va critica incercarea din contra o va lauda.

    Eu te sustin!!

    Apreciază

  5. … ”adună” întîmplările sau crîmpeie din poveștile pictate și repovestite de tine și va fi ceva surprinzător și încîntător

    (mulțumesc că nu m-ai uitat)
    :)

    Apreciază

  6. Pingback: FEMEI IN OGLINDA 26 - René Magritte - Zinnaida

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s