un tablou în căutarea unui autor

lucrare expusa la Palatul Golestan, Teheran
*

Pe mine m-a surprins sa descopar aceasta originala reinterpretare a Contesei d’Haussonville, una din celebrele picturi realizate de Ingres, tocmai aici la Teheran.
Lucrarea face parte din colectia de picturi a Palatului Golestan si din cate tin minte se afla expusa in salonul denumit Howz Khane (Casa cu Havuz).
La Palatul Golestan au fost adunate o serie de picturi si miniaturi din perioada dinastiei qajare (1785-1925)  cat si multe tablouri  primite in dar de Nasser-din Shah, primul shah iranian care a vizitat Europa si care a inceput sa colectioneze lucrari de arta inspirandu-se de la monarhii europeni.
Obiectele primite in dar le-a aranjat intr-o aripa a palatului, un fel de muzeu.  Din pacate  insa, la acea data (anii 1880),  respectivele obiecte puteau fi admirate doar de familiile aristocrate, de intelectuali, de ambasadorii straini sau de persoanele cu functii sus puse ce veneau in audienta la palat.

Despre acest palat am vorbit aici si mi-am ilustrat spusele cu o serie de imagini.

Nu stiu cine a pictat-o pe tânăra invesmantata in albastru, si nici exact in ce an, dar asta nu ma impiedica sa analizez tehnica pictorului anonim.
Ochii au o claritate deosebita iar trasaturile feței respecta normele estetice si de frumusețe ale printeselor qajare.

In partea din stanga e scris ceva in caligrafie nastaliq. In cazul in care am reusit sa descifrez corect va pot spune ca sunt scrise urmatoarele cuvinte : „qasam kamtar” urmate de numele Seyyed Mohammad Hoseini ala Mami ala Esfahani.
Qasam Kamtarin inseamna Jurăminte mai puține/Jură mai puțin.
Numele respectiv nu aparține nici unui pictor sau miniaturist.

De multi ani ma framanta intrebarea :
Oare cine a pictat-o pe contesa d’Haussonville in manieră qajara ?

Pictura originala realizata de Ingres se afla actualmente in America. Dar unde se afla oare pe timpul lui Nasser-din Shah?

 


Jean Auguste Dominique Ingres – Comtesse d’Haussonville
(1845)
Frick Collection, New York
*

Probabil ca ati intuit faptul ca întrebarea mea are bătaia mai lungă :)

O putea picta cineva care vazuse tabloul in realitate sau vazuse o copie color a acestuia.
Ținând cont ca in acea vreme, perioada 1850-1880, pictura europeana era total necunoscuta iranienilor de rand, si foarte putin cunoscuta chiar si printre miniaturistii de vaza, ajung la concluzia ca e putin probabil ca vreun miniaturist de la curte sa o fi vazut intr-un album cu reproduceri de arta. Insa nu e imposibil :)

Teoria mea e că cel ce a reinterpretat in maniera autohtona portretul lui Ingres a fost o persoana care a vazut tabloul cu ochii lui.
Poate ca aceasta persoana a facut parte din anturajul lui Nasser-din Shah in calatoriile sale pe meleaguri europene. Sau poate ca … dacă nu îndrăznesc prea mult … poate ca a fost pictată de shah in persoana.

Sa nu se creada ca fabulez.
Nasser-din Shah, in ciuda inerentelor defecte pe care le au toti cei ce acced la putere, a avut si o serie de calitati.
El e primul shah iranian care viziteaza timp de mai multe luni Europa si are apoi curajul sa publice notele de calatorie, sub forma de foileton, intr-un jurnal de limba persana. De fapt efectueaza trei „drumuri europene” : in 1873, 1878, 1889.
In acest fel iranienii de rand au putut ‘vedea’ cu ochii mintii Europa.
Spicuiri din jurnalul lui de calatorie puteti citi aici si aici.
El e totodata si singurul monarh iranian, din toata istoria Persiei medievale si a Iranului modern, ce si-a scris autobiografia.
In timpul domniei lui a inceput sa se tipareasca primul ziar in limba persana si tot el e cel ce introduce telegraful si serviciile postale moderne.

In al doilea rand vreau sa spun ca aceste vizite au lasat o puternica impresie asupra lui. La intoarcere shahul a incercat sa puna in practica ceea ce l-a impresionat. Ca de exemplu fotografia.

Nasser-din Shah e considerat  pionierul fotografiei iraniene deoarece nu numai ca a incurajat dezvoltarea acestei arte si tehnici de redare a realitatii dar a realizat si developat el insusi mii de fotografii.
Fotograful Antoin Sevruguin e cel ce l-a invatat sa manuiasca camera foto si sa developeze imaginile.
Greoaiele aparate fotografice din acea perioada cat si fotografiile realizate de shah se afla in pastrare in salonul Aks Khane de la palatul mai sus amintit.

Din aproape in aproape ajung la punctul de baza al teoriei mele.
In copilarie Nasser-din Shah a luat lectii de pictura. E vorba de pictura autohtonă a perioadei qajare si de miniatura tradiționala iraniană … dar lectiile s-au incheiat odata cu copilaria.
Ca amator insa el a continuat sa deseneze, in special in tus. Arhiva palatului Golestan pastreaza  schite si desene realizate de shah.
Oricum, asta indica faptul ca dânsul nu ar fi fost lipsit de potential artistic.

Ceea ce m-a facut pe mine sa ma gândesc la modul serios asupra variantei că e posibil ca Nasser-din Shah să fi realizat lucrarea cu care am deschis blogul e tocmai jurnalul lui de calatorie prin Europa si mentiunile frecvente asupra operelor de arta pe care le-a vazut in diversele resedinte in care a fost gazduit impreuna cu suita.

Mai mult decat atat, pe timpul calatoriei shahul a executat diverse schite, in special in gradinile botanice si zoologice vizitate, si nu m-as mira deloc daca intr-o buna zi cineva ar demonstra ca Nasser-din Shah e autorul contesei d’Haussonville in varianta qajara :)
Oricum, o serie de povestiri scrise in maniera occidentala si publicate in acea perioada sub titlul Hekayat-e Pir va Javan (Povestea batrânului și a tânărului ) se crede ca ii apartin.  Îl da de gol stilul literar asemanator cu cel al jurnalelor de calatorie.

As fi multumita daca as putea stabili unde se afla pictura lui Ingres in perioada calatoriilor efectuate de Nasser-din Shah prin Europa si dacă shahul a fost gazduit in palatul sau resedinta respectiva.
Ma tenteaza o astfel de reconstituire …

Aproape ca uitasem sa mai adaug un amanunt. Important, bineinteles.
Am impresia ca personajul feminin seamana cu Anis-ol Doleh (in adolescență ) … concubina lui preferata pe care a fotografiat-o el insusi de atatea ori ;)

Dati click pe ambele imagini pentru a le vedea in detaliu.

 

Anunțuri

6 gânduri despre „un tablou în căutarea unui autor

  1. Asemanarea cu concubina sahului, pe langa toate celelalte argumente (calatoriile in Europa, lectiile de pictura) ma determina sa cred ca el insusi este realizatorul picturii respective.

    Apreciază

    • Sper ca in vacanta asta sa fac rost de niste copii dupa schitele executate in tus de Nasser-al Din Shah.
      Există una, sau exista una, expusa in galeria de la Palatul Golestan, ce infatiseaza un dervis. Mie respectiva imagine mi-a ramas in memorie.
      Am inteles ca cea mai mare parte a desenelor se gasesc in arhiva palatului, deci nu pe perete.
      Insa pentru a obtine accesul la arhiva e necesar sa ai un permis … pe care eu nu il am … dar daca m-as stradui cred ca l-as putea obtine :)

      Apreciază

  2. Din pacate aprobarea de a accesa o arhiva nu prea depinde de faptul ca-ti place sa cauti ceva in ea.
    Nu cred ca, chiar si in vest, aprobabrile de a intra in arhiva unui muzeu se dau chiar oricarui … adica oricarui cetatean ce nu are tangenta cu studiul vreunui material necesar lucrarii de licenta, unor articole sau ca referinta pentru un volum in pregatire.

    Asa ca trebuie sa gasesc un motiv … ceva plauzibil … caci nu pot sa le zic cu zambetul pe buze : vedeti, eu sunt inginera, dar mi s-a pus pata pe desenele si picturile lui Naser-din Shah si as vrea sa le scoateti din arhiva ca sa le fotografiez pentru colectia personala de pe hardul computerului :)

    Apreciază

  3. Ce frumos trebuie să fie să ai acces la arhivă…
    Am observat că femeile cele mai frumoase au ochii mari și gura destul de mică. Cele iubite de bărbați importanți. Observație personală! ;)

    Apreciază

    • Stiu ca a existat o perioada de timp in care gura mica si in forma de inimioara era considerata un simbol de frumusete si de aceea, deseori, pictorii ‘retusau’ buzele clientelor :)

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s