cu dragoste … ovissi

 

Nasser Ovissi, Le cheval enchante par la musique (1969)
Kavous Baghaei Private Collection, Tehran

 

Cu aceasta postare voi incheia seria de articole ce l-au avut in prim plan pe pictorul iranian Nasser Ovissi.
Pentru a putea evalua transformarea sa ca artist plastic am ales doua tablouri pe care le separa in timp  patru decenii.
Deci au trecut patruzeci de ani intre calul fermecat de muzica din colectia particulara Kavous Baghaei din Teheran si fata in verde ce duce pe crestet un platou cu rodii !
*

Nasser Ovissi, Green Woman and Horse (2007)
*

Femeile si caii, dupa cum am mai spus, reprezinta coloanele de baza ale creatiei artistice a lui Nasser Ovissi.
Rodiile, porumbeii, vulturii, bufnitele, instrumentele muzicale, vazele si florile,  apar in diverse picturi, insa doar ca simboluri purtatoare de mesaje mai mult sau mai putin secrete sau ca elemente decorative menite sa dea stralucire intregului ansamblu.

Poate ca unora li se va parea obositoarea transpunerea repetativa a simbolului dual cal-femeie.
Se cere  sa introduc aici o notita lamuritoare : in foarte multe din tablourile lui Ovissi nu e vorba de o femeie oarecare … e vorba de printesa Shirin si calul ei.

Shirin, personaj absolut autentic, e cea care a inspirat legenda Shirin si Farhad, legenda popularizata si sub numele  Khosrow si Shirin.
*


Nasser Ovissi, Shirin si calul ei – Shabdiz – pe malul pârâului
*

Azi am dispozitia necesara sa va povestesc povestea asa cum auzit-o eu la Qasr Shirin, un mic orasel din Provincia Kermanshah, orasel al carui nume se traduce prin Castelul lui Shirin sau Fortareata lui Shirin.
Dar nu e vorba doar de o poveste. Personajele au trait in realitate pe pamantul Persiei.

A fost odata ca niciodata, ca daca n-ar fi nu s-ar povesti …

A fost odata un print pe nume Khosrow Parviz. El a existat cu adevarat si intr-o zi a ajuns rege.  E vorba de regele sasanid Chosroe Parviz.

Pe cand era foarte tanar lui Khosrow Parviz ii apare in vis bunicul sau, regele Anushirvan, care ii spune ca soarta ii va aduce in dar patru lucruri deosebite pe care va trebui sa le pretuiasca : o sotie pe nume Shirin, un cal pe nume Shabdiz, un menestrel pe nume Barbad (forma arabizata a numelui iranian Pahlbod) si un regat pe nume Persia.

Acest vis il marcheaza profund pe tanarul print mai ales ca dânsul nu se afla in relatii tocmai cordiale cu tatal său. Cauza o constituia ‘purtarea nepotrivita’ a printului față de un supus al regatului.
Dar despre ce fusese vorba ?
Intr-o zi printul se certase cu un taran si drept razbunare pentru vorbele necuviincioase spuse la manie de acel taran, ii distruge recolta pentru care bietul om muncise luni de zile.
Regele afla de incident si e foarte suparat deoarece incepe sa se indoiasca de capacitatea lui Khosrow de a-i urma la tron, considerandu-l iresponsabil.
Printul se caieste pentru fapta comisa si incet incet legaturile cu tatal său incep sa intre pe fagasul normal chiar daca suspiciunea din inima regelui nu fusese inlaturata pe deplin.

In acest rastimp ii ajunge la urechi zvonul ca in Armenia, la curtea reginei Mahin Banou, traieste o printesa gingasa si frumoasa pe nume Shirin.
In limba persana Shirin inseamna  Dulce, deci numele ei s-ar putea traduce prin Dulcineea :)
Khosrow banuieste ca aceasta trebuie sa fie fata despre care-i spusese bunicul in vis.

Mahin Banou, care in traducere inseamna „Mahin Doamna”, era matusa pe linie paterna a printesei.
Dânsele erau crestine, ca dealtfel majoritatea armenilor, in timp ce persanii erau zoroastrieni.

Khosrow Parviz avea un prieten, pictor de curte, pe care-l chema Shapur. El ii cere lui Shapur sa mearga in Armenia si sa-i faca pe ascuns portretul lui Shirin, pentru a o vedea cum arata.
Shapur ii indeplineste dorinta.
Chiar in prima secunda in care-i priveste portretul printul se indragosteste nebuneste de Shirin. El il roaga pe Shapur sa-i faca si lui portretul si apoi, printr-un tertip, sa-l strecoare in anturajul domnisoarelor de onoare ale printesei, cu speranta ca printesa Shirin il va vedea si, la randul ei, se va indragosti de dânsul.

Pana aici planul lui Khosrow reuseste de minune. El ii da de veste lu Shirin ca o doreste de sotie.

Intre timp relatiile lui Khosrow cu tatal se inrautatesc din nou, suspiciunea regelui fiind alimentata de curtenii intriganti care incearca sa-l convinga ca Khosrow ar unelti impotriva sa pentru a-i lua tronul.

Indragostitul Khosrow, imbracat in straie taranesti, ia calea Armeniei spre a ajunge la aleasa inimii.
Intre timp, Shirin, doreste sa-l vada indeaproape pe print, dar pe ascuns, pentru a-si face propria parere inainte de cererea oficiala in casatorie.
Se imbraca deci in haine obisnuite si incaleca pe Shabdiz, un cal foarte iute ce-i apartinea de drept matusii sale – regina Mahin Banou.
Shabdiz inseamna „negru ca noaptea” iar legenda spune ca acest cal fusese negru ca smoala si iute ca o sageata.

Shirin, prafuita si murdara, se opreste pe malul unui pârâu, intr-un pâlc de salcii, pentru a se spala.
Intamplarea face ca in drumul său spre Armenia Khosrow sa treaca exact pe langa acel pârâu. El ajunge acolo in momentul in care Shirin isi usca pletele lungi ce-i imbracau trupul pana la genunchi.
Ei doi se vad dar nu se recunosc.

Khosrow ajunge in Armenia si afla cu surprindere ca Shirin a plecat incognito la Mada’in, pe atunci capitala persilor. Deci se reintoarce in Persia.
Shirin, suparata ca nu-l gaseste pe print la Mada’in, face cale intoarsa in tara ei.
Si iarasi trec unul pe langa celalalt fara sa se intalneasca :)

Dar pana sa ajunga la Mada’in, in capitala au loc evenimente tragice. Regele Hormuz, tatal lui Khosrow Parviz, moare. Unul din generali, si anume Bahram Chubin, pune stapanire pe tara.

Khosrow se reintoarce in Armenia. De data aceasta e mai norocos deoarece reuseste sa o vada pe Shirin. O cere oficial de sotie. Shirin insa il refuza si-i zice ca se va casatori cu dansul doar daca va reusi sa scoata tara din ghearele lui Bahram Chubin.

Khosrow Parviz se intristeaza deoarece stie ca nu are armata proprie si nici un sprijin printre curteni.
El ia calea Bizantului cu speranta ca imparatul Maurice il va sprijini militar. Imparatul e de acord dar cu conditia ca Khosrow sa incheie o casatorie monogama cu fiica sa, Maria.
Khosrow cade de acord si se casatoreste cu fata imparatului crezand ca apoi va reusi sa faca ceva pentru a o lua de sotie pe Shirin.
Se intoarce acasa, recucereste tara din mâinile generalului Bahram Chubin, si se instaureaza rege al Persiei.

*



*
Nasser Ovissi, Shirin și calul ei (variantă)

Dar socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din târg.
Maria e foarte geloasa si face tot posibilul ca sa o tina la cat mai mare distanta pe Shirin, in ciuda faptului ca amandoua erau creștine.

Anii trec si Khosrow e innebunit la gandul ca nu poate face nimic pentru a se casatori cu Shirin, iar Shirin – prin prisma educatiei creștine primite – nu-i permite lui Khosrow nici macar sa-i atinga hainele.
Maria insa ii va naste un fiu pe care il va boteza Shirouye.

Shirin vine in Persia cu scopul de a ridica o biserica si de a cladi o fortareata.
In acest timp, un Fat Frumos pe nume Farhad, se indragosteste fara speranta de printesa.
In unele surse Farhad e prezentat drept taietor de lemne, in altele cioplitor in piatra. Dar in toate sursele nu se uita sa se precizeze ca Farhad era un tanar chipes, bine facut, vanjos la trup si iute la minte.
Unii spun ca el ar fi fost arhitect si ca s-ar fi prezentat la printesa pentru a construi fortareata si biserica pe care dânsa avea de gând să le zidească.
Nu putini insa sunt cei ce au ajuns la concluzia ca Farhad ar fi fost de fapt printul Phraates din dinastia partilor,  print despre care se stie ca-si mentinea forma fizica doborand copaci prin paduri :)
Cert e ca, la randul ei, Shirin se indragosteste de aratosul Farhad.

Deci Farhad se indragosteste de Shirin.
El stie ca regele Khosrow Parviz e la randul său indragostit de printesa. Merge la rege spre a obtine permisiunea de a o cere de sotie pe Shirin spunându-i ca fara Shirin nu poate trai nici macar o clipa pe fata pamantului.
Regele aproape ca-si pierde mintile. Nu are nici un motiv plauzibil pentru a impiedica casatoria dintre un barbat liber si o femeie libera.
Spre a-l opri cumva, Khosrow ii spune ca lui Shirin ii place nespus de mult laptele de la animalele din varful muntelui Bisetun dar din cauza ca drumul e foarte dificil nimeni nu reuseste sa-l aduca din varful muntelui pana la palat fara sa-l rastoarne din donițe.
El ii fagaduieste lui Farhad ca daca va reusi sa sape un șanț ingust in piatra prin care sa curga laptele pe care un supus de-al sau il va mulge in fiecare dimineata de la oile, caprele si vitele ce pasc pe varful muntelui, isi va da acordul in privinta casatoriei.

Farhad, inarmat cu unelte de cioplit, cauta un loc potrivit la baza muntelui si incepe sa sape trepte in piatra, una cate una. La marginea treptelor el ciopleste un sant ingust prin care urma sa curga laptele pentru Shirin.
Planul lui Farhad era ca pornind de la baza sa ajunga în vârf. Cu cat urca pe munte, cu atat se indeparta de oras.

O iscoada de-a lui Khosrow il urmareste pe ascuns pas cu pas. Cand i-a mai ramas foarte putin pana sa ajunga la varf, iscoada se intoarce la palat si-l informeaza pe rege ca Farhad va reusi sa-si duca la indeplinire planul.

Onoarea nu-i permite lui Khosrow sa tocmeasca pe cineva pentru a-l ucide pe rival. Atunci el recurge la o inscenare, sperand ca Farhad va cadea in cursă.

Trimite inapoi iscoada pe munte instruind-o ce va trebui sa faca. Apoi da porunca ciobanilor sa desparta oile de mieii lor.

La prima ora a diminetii, cu sufletul inundat de fericirea ca in curand Shirin va fi a sa, Farhad incepe sa taie piatra cu dalta si ciocanul. De jos se auzea un zumzet straniu iar vantul aducea din cand in cand niste vaiere prelungi.

Iscoada, imbracata in haine de pastor, trece ca din intamplare pe langa Farhad. Farhad il intreaba de unde vin sunetele acelea ciudate. Falsul pastor face pe miratul si-i raspunde : Cum, nu stii ?! A murit printesa Shirin. Oamenii au iesit cu mic si mare pe strazi ca sa o jeleasca.

La auzul acestei vesti lui Farhad i se intuneca mintea. Nu-i ramane nici o farama de luciditate. Vaierele de la poalele muntelui se inteteau cu fiecare clipa iar el nu-si dadea seama ca erau zbieretele oilor carora li se luasera mieii.
Buimacit, in culmea disperarii, arunca cu putere dalta in sus, drept deasupra. Dalta grea de metal se intoarce spre pamant si-l loveste in moalele capului, despicandu-l in doua.
Farhad moare pe loc convins fiind ca Shirin nu mai e in viata.

Fericit ca si-a inlaturat adversarul regele Khosrow Parviz asteapta un moment prielnic pentru a incheia casatoria cu Shirin. Intre timp are o legatura amoroasa cu o curtezana din Isfahan pe nume Shekureh.

Shirin se intristeaza la auzul vestii mortii lui Farhad si banuieste ca la mijloc s-a aflat un plan necurat. Dar nu are nici o dovada care sa-i confirme banuielile. Imbraca haine negre si se retrage in fortareata, nedorind sa vorbeasca cu nimeni.
Zile de-a randul, intre patru pereti, ea plange in nestire moartea lui Farhad.

 

 Nasser Ovissi
*

In mod nesperat Maria moare. Acum regele e liber sa se casatoreasca cu Shirin.
Numai ca Shirin ii pune tot felul de piedici, poate ca si din cauza ca si-a pierdut increderea in onestitatea celui ce o dorea de sotie.
La inceput ea ii reproseaza lui Khosrow legatura cu acea curtezana din Isfahan. Apoi ii cere sa-i indeplineasca tot felul de dorinte … ceva in genul muncilor lui Hercule. In final  accepta sa-i devina sotie.

Ei se vor casatori si vor trai multi ani impreuna.
Printul Shirouye, fiul lui Khosrow si al Mariei din Bizant, ajunge la varsta adolescentei. Ghinionul face ca el, intocmai ca intr-un scenariu freudian, sa se indragosteasca de Shirin.
Dar Shirin era sotia tatalui său si regină consoartă. Singura posibilitate ar fi fost ca regele Khosrow sa moara.
Shirouyeh isi va ucide cu premeditare tatal doar cu scopul de a o avea pe Shirin. Nimeni nu banuieste cauza mortii regelui.

La ceva timp dupa inmormantare, Shirouyeh ii cere lui Shirin sa-i devina sotie. Shirin se impotriveste din toate puterile si se simte umilita de aceasta propunere ce sfideaza bunul simt. In momentul in care proaspatul rege Shirouyeh ii da ultimatum dânsa realizeaza faptul cu nu i-a ramas nici o cale de salvare.
Pentru a scapa rusinii Shirin alege sa se sinucida.

Aceasta „poveste duala de dragoste,” caci asa am denumit-o eu, a inspirat figuri marcante ale literaturii persane.
Legenda cunoaste variante multiple : in unele eroul principal masculin e considerat Khosrow Parviz, in altele Farhad.
In vestul Iranului – adica in provinciile Kermanshah, Lurestan, Kurdistan, Elam si Hamadan – circula varianta ce-l are ca erou principal pe Farhad.

Cat la suta e realitate si cat la suta fictiune, nimeni nu ar putea spune cu precizie. Povestea a circulat pe cale orala generatii de-a randul si ‘a prins’ tocmai datorita veridicitatii sale. In aceasta poveste nu se intampla fapte extraordinare, supranaturale … intamplarile au un aer veridic si de aceea finalul trist lasa o amprenta atat de adanca in sufletul cititorului.

Cu mai multi ani in urma am urcat acele trepte pe muntele Bisetun traind sentimentul ca dragostea lui Farhad nu a ramas fara finalitate.
Nu e intamplator faptul ca numele de Shirin, Farhad si Khosrow sunt foarte raspandite in randul populatiei kurde.
Muntele Bisetoun  tine in viata spiritele celor trei personaje ale legendei si le reaminteste tuturor muritorilor ca dragostea inseamna durere.

Legenda Shirin si Farhad, sau Khosrow si Shirin, a fost inclusa de extraordinarul poet persan Firdowsi in Cronica Regilor/Shah Name.
Firdowsi  (940-1020) insista mai mult pe aspectele istorice si cele militare ale evenimentelor.
Un alt mare poet persan, Nizami (1141-1209),  o repovesteste insistand pe aspectele de love-story, scoțând in evidenta latura psihologica a personajelor si tragismul firului epic.

Miniaturistii au insotit versurile poetilor cu superbe miniaturi ce au darul de a-l transpune pe cititor in lumea acelor timpuri.
Dau ca exemplu acest manuscris miniaturizat in care Farhad o duce in spate pe Shirin cu tot cu calul ei Shabdiz.
Poate ca unii isi vor inchipui ca Farhad a facut acest tur de forta pentru a o impresiona pe printesa si alaiul ei. Nimic mai fals. Farhad o duce cu tot cu cal deoarece aceasta printesa crestina nu a ingaduit nici unui barbat strain sa o atinga in vreun fel, nici macar voalul de pe cap sau poala hainelor.

Am povestit varianta auzita de mine in Provincia Kermanshah; pe cea oficiala, in forma prescurtata, o puteti citi pe wikipedia.

Shirin a construit un castel fortareata ce a devenit cunoscut sub numele de Qasr Shirin.
La trei secole dupa moartea ei tragica, pe zidurile castelului, puteau fi inca citite versurile scrijelite in piatra ce relatau intamplarile in strofe ritmate.
Castelul a fost distrus dar legenda a supravietuit, a ramas vie printre localnici, a calatorit in timp si a inspirat nenumarati poeti, miniaturisti, muzicieni si tesatori de covoare.
Daca azi Nasser Ovissi picteaza la nesfarsit o femeie si un cal, pentru foarte multi privitori imaginea insemnand doar frumusete coloristica, e pentru ca inaintea lui mii si mii de mici artizani si zeci de mari artisti au repovestit-o in culori, cantece si cuvinte.

Ovissi insa, indirect, pune mai multe intrebari.
Pe cine a iubit intradevar Shirin, pe Khosrow sau pe Farhad ?
Dragostea lui Farhad a fost una platonica, cea a lui Khosrow Parviz una carnala.
Oare cine a iubit-o pe dânsa mai mult : Farhad sau Khosrow ?
Enigmă. O enigma care-l inspira la nesfarsit pe Ovissi.

Vreau sa spun ca Khosrow nu s-a indragostit doar de Shirin, el s-a indragostit si de calul ei, Shabdiz.
Khosrow il va opri pentru sine pe Shabdiz si se va atasa foarte mult de nobilul animal care-i va aduce nenumarate izbanzi in lupta.
La poalele  muntele Bisetun am admirat statuia lui Khosrow Parviz calare pe Shabdiz. M-am pozat chiar alaturi de legendarul personaj :)

Dar sa ies pe tiptil din lumea povestilor si sa revin la realitate :)

Spuneam intr-un text anterior ca Ovissi a pictat foarte rar tablouri cu alte subiecte in afara de cai si femei. M-am gandit sa prezint cateva.

Aceasta pictura inedita reprezinta o dansatoare contorsionista din timpul dinastiei Qajare.

 


Nasser Ovissi, The Contorsioniste

 

Cuplul de indragostiti, desi realizat in maniera cubista, ma duce cu gandul la o celebra miniatura a miniaturistului iranian Reza Abbasi de la Muzeul Metropolitan din New York.
Aceasta miniatura e foarte cunoscuta in Iran. Multi pictori iranieni s-au straduit sa o copie, ca exercitiu de formare a mâinii, insa Aydin Aghdashloo s-a intrecut pe sine in ceea ce priveste rafinamentul executiei.

 

Nasser Ovissi, The Lovers
*

Voi incheia postarea cu o pictura ce prezinta un personaj cu haine mâzgălite parca :)
De fapt pe haine sunt scrise versuri din Khayyam.
M-am bucurat nespus sa descopar ca Ovissi, asemeni mie, e un mare admirator al lui Khayyam.
Dealtfel Nasser Ovissi a ilustrat versurile lui Omar Khayyam pentru un volum publicat in conditii speciale in Spania. Abordarea grafica a lui Ovissi m-a surprins prin aerul Egon Schiele-an care, surprinzator, rimeaza cu versurile lui Khayyam …

Dar oare exista vreun poet, pictor, miniaturist sau muzician iranian caruia sa nu-i placa Khayyam?
Poate ca da, cine stie.

Din fericire eu i-am descoperit doar pe cei care s-au inspirat din catrenele poetului, matematicianului si astronomului persan.

 


Nasser Ovissi,  Inspired by Khayyam

In prima mea postare spuneam ca pictura lui Nasser Ovissi e totodata moderna si foarte iraniana.
Sper să vă fi convins de lucrul acesta :)

 

Anunțuri

13 gânduri despre „cu dragoste … ovissi

  1. Pingback: FEMEI IN OGLINDA 14 - Frederick Carl Frieseke - Zinnaida

  2. O poveste fără sfârșit, eternă, frumoasă și adevărată! Frumusețea în stare pură și farmecul de netăgăduit. M-am bucurat mult să mă familiarizez cu pictura acestui artist, pe care deja îl îndrăgesc. Mulțumesc!

    Apreciază

  3. Multumesc mult pentru legenda,este eterna !Pictorul Nasser Ovissi m-a cucerit si pe mine, tusa sigura dar sensibila este deosebita, ca si cromatica subtila ,concura la o atmosfera de basm.

    Apreciază

    • Atmosfera de basm a picturilor lui a cucerit pe multi, dincolo si dincoace de ocean. Dar e minunat cand afli si povestile din spatele personajelor pictate. De abia atunci poti intelege esenta tabloului, poti face abstractie de culoare si te poti concentra doar pe linia desenului.

      Apreciază

  4. Pingback: -X- » Blog Archive » Shirin Aliabadi … Hybrid Girls

  5. Pingback: -X- » Blog Archive » Parviz Tanavoli … descifrări și descuieri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s