imagine – Lars Gunnar Nordström
*
Nu știu dacă doar mi se pare … dar zilele trec nefiresc de repede.
E ca și cum aș fi intrat în câmpul gravitațional al unei alte planete.
Mă și mir că după atâta timp câțiva cititori matinali stăruie să-mi acceseze disdedimineață blogul, fiecare la ora lui fixă, cu o precizie al cărei sens e mai bine să nu îl înțeleg vreodată.
Percepția timpului care parcă trece mai repede este subiectivă, evident. Sunt ipoteze cvasi-științifice în privința aceasta, dar înclin să cred că, totuși, cel puțin în ceea ce mă privește, este vorba despre un semn al îmbătrânirii. Rutina zilnică, senzația tot mai frecventă a deja-trăitului explică întrucâtva această percepție. Însă văd aici și un lucru bun: înțelegem mai repede esențialul, nu ne mai lăsăm furați de aparențe. Altfel, mai repede sau mai încet, vorba anticului: ,,Totul curge.”
ApreciazăApreciază
Da, Panta Rhei …
La mine sesisez fenomenul ca nu-mi mai ajunge timpul de a duce la indeplinire cele propuse pentru ziua respectiva.
Ori imi propun mai mult decat e posibil sa fac, ori imbatranesc … ori amandoua :)
ApreciazăApreciază
Ei, unii te admira si nu vor sa piarda o noua aparitie, altii te controleaza… ca si in viata reala, nu ?!
ApreciazăApreciază
Ma controleaza sau ma spioneaza ?
Afirmatia ta chiar mi-a dat de gandit …
ApreciazăApreciază
Oricum, nu voi fi printre cei cativa… tipicari, sa le spunem asa! Sunt dezordonata in privinta asta, desi, in altele- sunt foarte organizata! Oricum, e bine ca esti aglomerata, nu ai timp sa te gandesti ca nu ai timp, ca esti depresata, ca nu ai timp de tine si alte nimicuri de genul asta! Asa, pretuiesti mult mai bine vacantele! :)
ApreciazăApreciază
In ceea ce priveste vacantele sa stii ca ai absoluta dreptate :)
ApreciazăApreciază
Parcă și anii trec mai repede, nu doar zilele. Te trezești că-i primăvară pe când venea iarna, vara trece în galop și-i iar toamnă. Prea repede, așa cum ai spus, nefiresc de rapid. Eu intru mai rar, dar recuperez cât pot, merită! ;)
ApreciazăApreciază
Timpul trece … dar unele lucruri raman statornice, ca niste pietre de hotar.
ApreciazăApreciază
la mine e invers! zilele trec nefiresc de greu….
stau si numar clipele pana cand, din nou…eh…chestii…:)
sa ai zi faina!
ApreciazăApreciază
Despartirile cresc valoarea sentimentala a reintalnirilor tocmai prin multitudinea clipelor de asteptare … asa ca :)
ApreciazăApreciază