Aydin Aghdashloo – seria orientală

aghdashloo - orientals 1.jpg

Aydin Aghdashloo, pictura din seria Orientala
(inspirata din ceramica glazurata cu un superb albastru ahemenid)

 

Continui prezentarea lui Aydin Aghdashloo, pictor iranian contemporan ce si-a gasit inspiratia atat in pictura europeana, renascentista sau baroca, cat si in miniaturile persane ale epocii safavide, pictura qajara sau in ceramica traditionala iraniana.

Asa numita serie a „distrugerii memoriei” cuprinde doua mari sectiuni : occidentala si orientala.
Despre lucrarile „occidentale” am vorbit pe larg aici; cele „orientale” le voi prezenta acum.

 

Aydin Aghdashloo - orientals.jpg

Aydin Aghdashloo, pictura din seria Orientala – Distrugerea Memoriei
(inspirata de un vas ceramic verde turcoaz)

 

Nu intamplator a ales pictorul ca punct de plecare ceramica, una din cele mai vechi forme de exprimare estetica a fiintei umane.
Aici chiar m-a luat prin surprindere un aspect:  inainte sa aflu cine  este Aydin Aghdashloo si ce a pictat dansul, ii impartaseam ideea ca ceea ce reprezinta cel mai bine arta vizuala iraniana din perioada preislamica e ceramica, deci nu rhytonii din aur si argint din epocile ahemenida, sasanida si parta pe care ne-am obisnuit sa-i vedem in cartile de istorie.

Seria Orientala cuprinde trei sub-serii : Memories of Destruction – redenumita ulterior de catre artist Memoirs of Annihilation, Falling Angels si The Years of Fire and Snow.
Ultima subserie, Ani de Foc si Zapada, a inceput  in 1974 … inainte de revolutia islamica din 1979. Deci nu inteleg de ce in unele studii critice se distorsioneaza adevarul spunandu-se in mod fals ca aceasta serie de lucrari ar reprezenta un produs al impactului negativ pe care l-au lasat schimbarile sociale si politice din Iran asupra vietii pictorului.
E adevarat ca Aydin Aghdashloo a avut mult de suferit de pe urma schimbarii regimului politic  trezindu-se peste noapte dintr-o persoana importanta intr-una obisnuita … ba chiar in una marginalizata  de noua putere.
A trebuit sa treaca un deceniu pentru ca, acelasi regim, sa-l repuna in drepturi.

 

painting_aydin_aghdashloo - qajar inspiration.jpg

 Aydin Aghdashloo
lucrare din seria Orientala inspirata de o pictura din epoca Qajara

 

Dar mai bine sa-i lasam pe critici si politicieni deoparte si sa ascultam ce are de spus artistul in persoana :)

„I was nineteen years old when I enrolled in the College of fine Arts . The years in that college were wasted years in my life, and I am indebted to none of the instructors there. The only image left now is one of a herd fighting loudly and furiously for the better seats on a train which has stood still for years and rusted, the engine having departed with a loud roar long ago, leaving everyone behind. Realizing this, I threw myself off the train. I quit the college in 1964.

The period of Memoirs of Annihilation began in 1974 and continued on. injuring and disfiguring Renaissance paintings, culminating in The Years of Fire and Snow in 1977, with a gesture toward the final days of carelessness and merriment for some boastful, pompous creatures, unaware of the cold winter behind their backs. Or perhaps their wish to preserve the passing merriment of that moment made them desire to remain unaware.”

 

ahgdashloo - orientals 3 - falling angels.jpg

Aydin Aghdashloo
lucrare din subseria Falling Angels

 

Atentie! Informatia Anno 1373 din aceasta pictura nu are legatura cu perioada medievala, adica cu anul 1373 dHr. Necunoasterea unor aspecte legate de calendarul iranian a dus la grave erori din partea unor „scriitorasi” de articole in reviste de mare tiraj. Nu-i numesc exegeti deoarece nu sunt, caci daca erau nu faceau interpretari nastrusnice cu privire la seria de picturi intitulata Anno Apocalypse in care se circumscriu si o serie de picturi din subseria Falling Angels :)

Pentru cei ce nu cunosc amanuntele voi spune ca in Iran numaratoarea anilor se face dupa Hegira Shamsi (Hegira Solara). Ea e respectata de musulmanii shiiti.

Popoarele arabe cat si restul musulmanilor sunniti isi calculeaza anii dupa Hegira Qamari (Hegira Lunara). Hegira Lunara isi incepe numaratoarea avand la baza anul 622 dHr, an in care profetul Mohammad pleaca de la Medina la Mekka, aceasta calatorie fiind desemnata ulterior cu numele de hajj si reprezentand in clipa de fata acea calatorie obligatorie pe care fiecare musulman ar trebui sa o faca la Mekka.

Anul curent, 2012, este conform cu anul 1390/91 al Hegirei Shamsi/Solare si cu anul 1434 al Hegirei Qamari/Lunare :)
Iata cum arata foaia mea din calendarul electronic :

Today
Saturday    – 15 December 2012 AD
                     – 25 Azar – 1391 SH
                     –   1 Safar – 1434 AH

 

Dupa plictisitoarea lectie de astronomie – religie – istorie e cazul sa ma reintorc la arta. Ii dau din nou cuvantul pictorului.


„Gradually, over the years, I learned the tricks and the fundamentals of gilding calligraphy, miniature and painting flowers-and-birds. Through mending old, damaged calligraphies that I would buy inexpensively, restoring them through hours of precise work to their days of intact glory, I became a gilder and a miniaturist.”

 

Aydin-Aghdashloo-23-553x1024.jpg

Aydin Aghdashloo, copie dupa o celebra miniatura safavida
(click pe imagine pentru a vedea acuratetea detaliilor)

 

„One had to be blind, or would have had to shut one’s door to the world and crawl into a hole, not to notice death’s incursion, and the young men who took it for nothing, who welcomed it without fear. Just like that miniature, flying in thick smoke, which is not dead even if it is crumpled. And I discovered many killed ones around me who were not dead, who do not die, who, for me, do not die.”

 

aghdashloo - orientals 4.jpg

 Aydin  Aghdashloo, lucrare din seria Orientala
(inspirata deasemeni dintr-o miniatura )

 

„The crumpled miniatures also spoke of my crumpling and that of my generation, and formalized a deep bitterness, a bitterness which was the outcome of a misunder­standing between my generation and a newly arrived, younger generation which, rather than learning and choosing with patience, had become used to quickly crumpling and throwing away.

Later, when I realized that ferocity had replaced bitterness and that true annihilation had replaced memoirs of annihilation in my miniatures – which by now I was cutting up with knives and burning to the half – I abandoned the project.”

 

aghdashloo - orientals 6.jpg

Aydin Aghdashloo, pictura din seria Orientala
(inspirata din portretul unui print al dinastiei qajare)

 

” The following years were taken up with hard work, searching for and finding newer and more intimate models: in the burnished, marble profile of the noble and glorious Persian, shattered under the invading Greek’s pickaxe or the tribal leader’s ann; in the eight-hundred-year-old illustrated turquoise bowl / broken into pieces in the aft as a dust storm joined and intertwined the horizon with the sky; in the bejeweled kings and entertainers of the Qajar dynasty, covered from head to toe by stamps of cancellation.”

 

Anul 1982 va constitui un an important in viata pictorului. E anul in care i se naste primul copil, un baiat pe care il va numi Takin, dar si anul in care ii moare mama.
Aydin Aghdashloo a pictat-o deseori pe mama lui dar, dupa parerea criticilor iranieni, nici un tablou nu exprima atat de bine legatura sufleteasca cu cea care i-a dat viata, si apoi golul creat de disparitia ei, ca lucrarea intitulata „Camera mamei mele”.

 

aidin_aghdashloo- mother.jpg

Aydin Aghdashloo, Portretul Mamei

 

Inchei postarea de azi cu un portret realizat mamei. Nu e intamplator faptul ca in prim plan apare o vaza. O vaza intacta. Mesajul e deosebit de clar : nimic de pe lumea asta nu-i va putea distruge memoria. Ea va ramanea intacta in inima artistului.
Deci si „distrugerea memoriei” isi are limitele ei.

Pe de alta parte, o vaza goala ne duce cu gandul la flori … iar barbatii, constient sau inconstient, au asociat dintotdeauna  femeia cu o floare.

 

9 gânduri despre “Aydin Aghdashloo – seria orientală

  1. ”Dupa plictisitoarea lectie de astronomie – religie – istorie e cazul sa ma reintorc la arta.”
    Greșeală ! Pe mine mă atrag nespus de mult asemenea lecții și m-aș bucura să fie mai dese și mai lungi.
    În ceea ce privește seria orientală a lui Aydin Aghdashloo, sunt fascinată de culorile celor două vase din primele două lucrări, mai ales de turcoazul verde, dar și de albastrul vasului din ultima. Pictorul acesta a iubit culorile și nuanțele care îmi plac mie mai mult, am observat asta de la articolul anterior despre el.
    Să ai o săptămână ușoară, X !

    Apreciază

    1. Sper sa nu fi plictisit prea mult (restul cititorilor) dar unele explicatii le-am considerat necesare.

      Albastrul, in cele mai variate tonuri si nuante, ramane pe departe culoarea preferata a iranienilor, in special in mozaicuri si ceramica.
      Celor interesati le recomand sa caute pe net imagini din Isfahan :)

      Apreciază

    1. Nu ma alint deloc :)

      Mai demult cineva ma sfatuia intr-un comentariu sa renunt la ‘informatiile wikipedice’ daca vreau sa-mi imbunatatesc textele !
      Uneori am renuntat insa de foarte multe ori nu deoarece iau in considerare faptul ca s-ar putea sa-mi treaca pe blog si persoane care nu cunosc aproape nimic in legatura cu subiectul abordat.
      Oricum, cred ca e de datoria mea (de gazda) sa dau unele puncte de reper.

      Apreciază

  2. Imi place Portretul mamei. Un mesaj simplu, dar extrem de bine punctat. Si, apropo, de unde ai toate aceste informatii? De fapt, nu de unde le ai, ci mai degraba, as vrea sa stiu daca esti autodidact(a) in domeniu sau chiar ai facut, in mod profesional, studii de arta! Daca se poate sa vorbesti despre asta, desigur! :)

    Apreciază

    1. Portretul mamei reprezinta o lucrare care se imprima imediat pe retina datorita originalitatii.

      „Studiile” mele de arta se reduc la orele de desen din scoala generala plus trei ani in care am frecventat cercul de desen de la Casa Pionierilor :)
      Liceul si facultatea au fost pe linie ‘reala’, pur tehnica.

      Datorez insa foarte mult muzeelor pe care le-am vizitat.

      Informatii referitoare la un pictor sau la un tablou poate strange oricine. Eu cred ca cel mai dificil e sa patrunzi mesajul operei. De fapt e ceea ce am incercat sa fac mereu, chiar daca nu intotdeauna am reusit.

      Apreciază

Lasă un răspuns către Zina Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.