șomerul

 

Dintr-o data s-a trezit ca are mult timp liber. Tocmai el. El care in fiecare dimineata isi bause pe fuga cafeaua in fata calculatorului. El care, ani de-a randul, isi incepuse ziua de lucru cu mainile pe volanul automobilului ce avea sa-l duca spre biroul in care timpul se contracta mai abitir ca-n teoriile lui Einstein.

Blazarea ii acoperise inima cu o crusta fina, totodata rigida, ce nu-i mai ingaduia sa palpite la auzul unor cuvinte frumoase.
Acum avea la dispozitie zilele din zori si pana in noapte, dar mai ales noptile intunecate ca taigaua siberiana prin care razbateau chemari de neinteles.

Parcul isi asternea aleile pavate cu frunze aramii drept la picioarele sale. Un covor de gală il ademenea printre arborii trufasi din inima parcului.
Inima parcului era vie. Pe ea crescusera versuri neterminate si săruturi la ceas de seara si adieri molatece ce-i patrundeau intruziv memoria.

Acum putea merge fara graba pe bulevardele cu vitrine de prost gust, pe sârmele de telegraf, pe deruta trecatorilor, pe promisiunile fostelor iubite, pe norii ca vata de zahar, pe firul viitorului sau pe scara rulanta a ezitarilor personale.

Nimic nu-l mai impiedica sa fie el insusi. Putea pune intrebari absurde oricui, putea lenevi oriunde atat cat dorea, putea citi, picta si dansa,  se putea da de trei ori peste cap fara sa se preschimbe in nimic si putea preschimba nimicul in ceea ce-si dorea.

La inceput nesiguranta zilei de maine il speriase putin. Ba chiar il facuse sa se simta umilit de debordanta incredere de sine a semenilor ce-si semnau disperarea in condica de prezență.

Cu fiecare zi i se demonstra faptul ca un șomer nu e mai prejos de un prim-ministru.

El avea mereu in față șotronul unei noi zile. Acum intelegea de ce prim-ministrul încarcerat in propriul fotoliu ministerial il invidia :)

 

 

Anunțuri

5 gânduri despre „șomerul

  1. nu cred … e prea SF :) … te plictisesti dupa maxim 2 saptamani de „somaj” :D … si nu cred ca iti mai vine nici sa desenezi, nici sa citesti … daramite sa dansezi
    Poate, daca ai bani sa calatoresti, sa vezi locuri noi, … poate asa sa zic, nu te-ai plictisi … :)

    Apreciază

    • Toate personajele mele sunt SF :)
      Nu trebuie sa le vezi pe toate in negru. Eu cunosc persoane care si-au descoperit vocatia de abia dupa ce au intrat in somaaj.
      Somajul a fost sansa vietii lor !

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s