fata trezită din vis

imagine – Mirela Pete
sursa

*
Asa i se intampla mereu. Se trezea inainte ca visul sa se sfarseasca.
Dimineata venea intotdeauna cu cinci minute prea devreme aruncandu-si sagetile luminoase in ferestrele cu jaluzelele pe jumatate trase.

Afara orasul se trezea la viata. Forfota se desprindea de pe asfalt si se ridica in aer in trâmbe sonore, intr-un crescendo enervant si, chiar daca statea intinsa in asternut, cu nici un chip nu-si putea aminti detaliile reveriei intrerupte.
O nebuloasa de imagini infasurate intr-o ceață diafana se perinda pe fundalul memoriei ancorata la granita dintre starea de somn si cea de veghe … apoi incepea sa pluteasca intr-un abur racoros si sidefat ce-i absorbea zgura zilei precedente, daruindu-i magia urmatoarei.

Fiecare zi avea sa ducă in trena ei un ‘vis nesfârșit’, de fapt o provocare deghizata ce-o impingea sa gaseasca finaluri inedite lucrurilor banale.

Avea talentul de a jongla cu scenarii imprevizibile pe care le scria intr-o frantura de secunda inspirata fiind de o culoare anume, o persoana ce-i trecea prin față in timp ce astepta sa se schimbe lumina semaforului, pandantivul de la gât, ritmul muzical ce razbatea prin usa ascensorului, o haina mai fistichie purtata de prezentatoarea de la (ne)știri, un copil obraznic, unul cuminte, un tip ce-o urmarise cu insistenta in timp ce-si facea cumparaturile, un altul ce-o privise chiorâș printr-un parbriz securizat de limuzină, de o revista ratacita prin casa, de reclama la inghețată caramel, de parfumul cumparat la sfarsitul saptamanii, de servieta diplomat a vecinului, de pisica fara stapân ce-si lua tacticoasa micul dejun in rondul cu narcise, de mirosul de after-shave din perna, de umbrele jucause ale copacilor, tastatura calculatorului, croncănitul ciorilor, o mângâiere, valsul lui Shostakovich, boleroul lui Ravel, storcătorul de fructe, oglinda din salon, prețul petrolului, blogrollul cuiva, vanzatoarea de la librarie, forma aleatorie a norilor mânați de vântoasele toamnei sau dulceața de caise pe care avea sa o savureze la ceaiul de dimineață.

Pentru „fata trezită din vis” lumea înconjuratoare se lichefia sub presiunea realității. Toate se distorsionau fascinant, își pierdeau forma primara bruta. Toate cu excepția sufletului ei.

 

Anunțuri

11 gânduri despre „fata trezită din vis

  1. Am rămas fără cuvinte…Știam că-mi place enorm cum scrii, dar nu credeam că voi găsi la tine un titlu (asta dacă-mi permiți să-l împrumut) atât de perfect pentru lucrarea mea…. ”Fata trezită din vis”.
    ”Asa i se intampla mereu. Se trezea inainte ca visul sa se sfarseasca.”
    Cât de fantastic și totuși real…Înainte ca visul sa se sfârșească. Și visul continuă mereu, odată cu o nouă cădere în somn. Cred că voi picta visul. Frânturi de vis, una câte una, căci visul nu se va sfârși niciodată.
    Mulțumesc -X-!

    Apreciază

  2. Pingback: Clubul Poveștii Parfumate e așteptat la o cafea « Mirela Pete. Blog

  3. O minunata trezire din vis a fetei la impactul cu realitatea dura… Felicitari pentru scrisul deosebit! Mi-a placut in mod special „pentru “fata trezită din vis” lumea înconjuratoare se lichefia sub presiunea realității. Toate se distorsionau fascinant, își pierdeau forma primara bruta. Toate cu excepția sufletului ei.”
    Numai bine, suflet frumos! :-)

    Apreciază

  4. Pingback: Parfumul zeiței Ciocolată (poveste parfumată) « Mirela Pete. Blog

  5. Pingback: Atelier II « Mirela Pete. Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s