După cum am promis, voi prezenta rând pe rând ținutele colecției Prejudecăți creată de designerul francez Philippe Guilet și inspirată din varietatea costumelor populare românești.
Ar fi de spus că aceste ținute au fost botezate cu nume românești: Anca, Ileana, Irina, Alina, Camelia, Valeria, Ioana, Constantina, Ecaterina, Gabriela, Laura …
Pentru azi am ales-o pe Camelia, o ținută foarte elaborată ce a necesitat multe ore de muncă și la a cărei realizare și-au adus aportul mai mulți artizani români.
O idee de nota zece a constituit-o parada de final a top-modelelor alături de creatorii costumelor.
Îmi pare rău că nu cunosc numele meșteriței ce a contribuit la realizarea ținutei Camelia, ea insăși purtând straie haute couture de cea mai înaltă clasă.
Bluza e de inspirație bistrițeană, mantoul – de tip cojoc – e bucovinean, fusta cu aplicații brodate îmi aduce aminte de pantalonii din dimie albă din zona Olteniei, cizmele din piele sunt perfect mulate pe picior iar pălăria, la prima vedere, pare vânătorească … :)
Toate piesele vestimentare au fost lucrate manual si au fost impodobite cu broderii si mărgeluțe colorate prinse cu migală pe mătase, lână, piele.
Citeam într-un articol cum că designerul francez ar fi făcut un amestec haute couture – port tradițional românesc, adica ar fi combinat iile cu pantofii de lac, blana de miel cu perlele de tip caviar si pânza aspră țărănească cu mătasea fină, viu colorată.
Nimic mai fals. Philippe Guilet a reusit o simbioza ce are ca bază stilizarea, intuind foarte bine faptul că portul tradițional românesc este prin excelență haute couture. El a adaptat piesele vestimentare la gustul societății contemporane și totodată a păstrat nealterată esența modelului românesc ce le-a inspirat.
Pe mine nu mă miră afirmațiile de genul celor făcute în articolul mai sus menționat pentru că, presupun, cel sau cea care l-a scris nu cunoaște mai nimic din ceea ce înseamna realizarea unui obiect de artizanat autentic … nu ștanțat, imprimat și asamblat la mașină.
100% RO … femeie bistrițeană
Dacă ar fi știut câte ore de migală și cât haute couture cuprinde un chimir din piele cu ținte și mărgele, o ie cusută punct cu punct în zeci de fire subțiri de ață colorată, o pereche de ciubote moldovenești care să țină la horă :), un cojoc din piele de oaie întoarsă împodobit cu cusături, o fotă cu însemne ancestrale din Domneștii de Argeș, o maramă din borangic brodată cu mătase la fel de subțire ca firul de păianjen, o bundiță de pe Obcini garnisită cu blană de dihor, un zgărdan sau gherdan maramureșan făcut ‘ca la carte’, o pălărie bistrițeană cu pene de păun, un pieptar din Lăpuș, o giubea, hainele oltenești din dimie, un pieptar cu ciucuri de pe Valea Izei, o catrință cu fire de argint si poala întoarsă – asa cum se poarta pe la Suceava și Iași, un vâlnic din zona Gorjului, un brâu cu alesături sau hulitele opinci privite multă vreme ca un simbol al sărăciei, redescoperite însă de alții ce s-au grabit sa le transforme în modele aducătoare de profit !
Rezonanțe Imposibile 
Fără supărare, totuși acolo e ceva care zgârie ochiul… Nu îmi dau seama ce, dar mi-a produs o senzație de nemulțumire.
ApreciazăApreciază
Cauta sa descoperi ce anume :)
Mie mi se pare prea decorativa. Daca as fi fost designerul tinutei as fi renuntat la aplicatiile brodate de pe fusta. As fi optat pentru o fusta unicolora, simpla.
Nu stiu in ce masura urmaresti colectiile haute couture si pret-a-porter ale marilor case de moda. Pe mine ma dezamagesc ingrozitor tocmai datorita talmes-balmesului de culori pe care nu il pot inghiti sub nici o forma.
Orice observatii sunt binevenite. Deci astept sa vad ce pareri au cei ce trec pe aici.
ApreciazăApreciază