foto – Amir Aslani
Atunci când scriu, realitatea mi se așează la picioare ca o fiara îmblânzită ce nu mai poate face rău nimănui …
- Comentariu
-
Abonează-te
Abonat
Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
Rezonanțe Imposibile 
Ce frumos ai scris despre imblanzirea lumii!
ApreciazăApreciază
Am ‘scris’ doar o propozitie …
ApreciazăApreciază
Si mie la fel ! Totusi, am multe zgarieturi pe picioare… ! :lol:
ApreciazăApreciază
Zgarieturi ?!
Presupun ca vorbesti la modul poetic :)
ApreciazăApreciază
e mai mult decît o simplă propoziție, mai cuprizătoare decît o frază, mai înghegat(ă) decît un gînd răzleț
…..
este REZONANȚA pe care eu o percep, de fapt, de fiecare dată, aici la tine
ApreciazăApreciază
Ce bine-mi pare sa te revad Ana !
ApreciazăApreciază
Imaginea e ca o iluzie optica! Aproape ca m-a luat cu ameteala! Ori, poate ca am eu problema asta de la o vreme! :) :) :)
ApreciazăApreciază
Cam asa vad eu fara ochelari … si e un avantaj pentru ca, e destul sa-mi scot ochelarii, ca sa ma trezesc in alta lume :)
ApreciazăApreciază
Ai încredere în fiarele îmblânzite? Deplină încredre?? Sincer! ;)
ApreciazăApreciază
Fiarele imblanzite, chiar si atunci cand se revolta, nu mai au ferocitatea celor salbatice :)
In fiare nu am incredere … nici nu ar fi trebuit sa am.
ApreciazăApreciază