colega de birou

Jumătate din timp nu era acolo deși acolo îi vedeai trupul subțire, fusiform, si degetele ce  răsfoiau ritmic filele dosarelor.
Îi vedeai pletele de culoare incertă prin care polenul soarelui se filtra fir cu fir, ochii de culoarea murelor și poșeta de pe birou.

Își lăsa acolo trupul, liniștit, relaxat, și își lua cu dânsa doar zâmbetul acela distant ce frânsese inima câtorva admiratori care nu se dăduseră în lături  în a-și investi sentimentele.

Era făcută din jumătăți de nuanțe. Nimic din atitudinea ei nu fusese creionat cu exactitate.
Nu știai în ce categorie s-o încadrezi iar faptul că nu i se putea câștiga încrederea stârnea un deranjant sentiment de antipatie.

Nu era o prezență după care să întorci capul pe stradă dar un ochi expert și-ar fi dat seama că posedă o eleganță a seducției ce prețuia mai mult decât frumusețea fizică a unui regiment de cover girls  … și în plus de asta avea o siguranță copilărească în privire.

 

 

Anunțuri

8 gânduri despre „colega de birou

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s