bambusul şi gutuia

 

fotoMirela Pete

Afara se pregatea sa fulguiasca. Cerul albastru devenise sticlos iar înserarea ii adaugase o raceala metalica.

– Cata liniste si frumusete, sopti pentru sine insasi Gutuia.
– Ce stii tu?, o apostrofa Bambusul. In viata ta nu ai vazut cum arata o rivieră, cat de sublim îngână vântul prin frunzele palmierilor ce arunca umbre jucause pe coapse  lungi si bine bronzate! Stai încotoşmănită pe pervaz, cu genunchii la gura, si visezi o soba de ţară in care sa duduie focul.
Halal vise!

Gutuia visa la un compot fierbinte, la o atmosfera intima cu un copil facand figurine din plastilina, o femeie trebaluind vesela printre blide si un barbat povestindu-i cu naduf ultima patanie.

 Ce stupid e Bambusul, conchise ea imbufnata ca o duduca din vremea lui Voda Caragea. ‘Nalt ca bradu’  da’ destept ca un stâlp de telegraf…

Bambusul simti parca ironia din privirea ei. Iritat isi inăltă si mai mult gatul de girafa prefacandu-se ca priveste atent culmile impadurite.
Ce sa-i faci?! E incapatanata, obtuza si imbibata de prejudecati. N-a vazut ce-i dincolo de pârleaz dar o face pe desteapta.
– Hai ca esti comica, i se adresa el direct, te crezi Regina Fructelor cand de fapt esti o provinciala cu pretentii exagerate.

Lasa ca te fac eu sa ti se strepezeasca dintii, a mormait pe infundate Gutuia.
– Nu zau … ai impresia ca esti vreun Fat Frumos din jungla bengaleza?!  Nici de copârşeu nu esti bun, nici de sanie, nici de scripca, asa sa stii, i-a raspuns enervata dar călcând calm pe silabe pentru a le da greutate.

De ciuda Bambusul se subtie si mai mult. Se sili sa n-o bage in seama pe xenofoba de Gutuie.
Ce sa-i faci daca ai vecini necizelati! N-ai cu cine schimba doua vorbe, conchise el cu amaraciune.

Minutele treceau in tacere.

Ce-i al ei, al ei e, recunoscu cu fair-play Bambusul. Raspandeste o aroma de-ti ia durerile cu mâna si-ti intinde fibrele ca-n tinerete.

Nu stiu ce mi-a venit, se autoblamă Gutuia. In fond e un Bambus civilizat care a vazut mai multe decat mine. Avem orizonturi diferite, vise diferite … din pacate  asta e!
Ar trebui sa dau dovada de toleranta cu acest arbore exotic.

Afara incepu sa ninga. Se inoptase de-a binelea. Fulgii albi faceau piruete gratioase in intuneric.

Bambusul si Gutuia se intorsesera  faţă în faţă …  şi îşi zâmbiră fara resentimente  :)

 

 

Anunțuri

17 gânduri despre „bambusul şi gutuia

  1. imi place foarte mult aceasta poveste :) … desi daca te straduiesti, gasesti si aici o nota de tristete, m-a facut sa zambesc pe tot parcursul lecturii :)
    Sper sa scrii cat mai multe astfel de povesti vesele si mai putin din cele de inima albastra. :D

    Apreciază

  2. Ce-mi place cum scrii! Cat miez, cate simboluri si cate trimiteri subtile, ai talent (dar ti-am mai spus-o!). Umor fin, ironie, sens. Imi place!
    Ma simt onorata ca fotografia mea ilustreaza acest text original si bun. :)

    Apreciază

  3. Pingback: Zoo Barcelona - » ARTE @ Zinnaida

  4. Pingback: ZOO BARCELONA, o grădină zoologică exemplară | Zinnaida

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s