beduinul cu ochi albastri

carl haag - bedowee.jpg

Carl Haag – Hassan Ben Moosa,  beduin din tribul Hawareen

 

In momentul in care am descoperit acest portret, instantaneu, mi-am adus aminte de un articol referitor la  beduinii valahi din Peninsula Sinai.
Nu stiu daca cunoasteti povestea …

Cu cinsprezece secole in urma imparatul Iustinian aducea in Sinai niste osteni de pe tarmul Marii Negre cu scopul de a asigura paza manastirii Sfanta Ecaterina.

In cursul istoriei alti domnitori valahi si moldoveni au inchinat osteni diverselor manastiri si lacase de cult crestine din Orientul Mijlociu si nordul Africii.

De-a lungul timpului ei s-au pierdut in istorie.  Au fost asimilati, islamizati si s-au transformat in ceea ce astazi e cunoscut sub denumirea de tribul de beduini Gebalieh.

Muntenii valahi ai Sinaiului – Beduinii Gebalieh       

Fara doar si poate ca un proiect serios dedicat beduinilor Gebalieh implica cercetarea documentelor nestudiate inca, referitoare la originile şi istoria valahilor sinaiti, aflate în biblioteca Minastirii Sfinta Ecaterina, a doua mare biblioteca din lume după cea a Vaticanului, unde se afla  manuscrise si carti de cult romanesti, acte de arhiva si condici, hrisoave de danie romanesti daruite lacasului de catre Matei Basarab, Grigore Ghica, Nicolae Mavrocordat, Petru Rares, Petru Schiopul, Vasile Lupu, Alexandru Ipsilanti, Alexandru al II-lea Mircea, Mihail Racovita, Ieremia Movilă, Radu Paisie, Petru cel Tinar ce au sustinut impreuna cu multi altii de-a lungul timpului existenta acestui lacas, alaturi de familii boieresti ca Balacenii sau familia Spatarului Mihail Cantacuzino, care intre anii 1668-1703, pe timpul egumeniei lui Ioachim Peloponesiacul, a intreprins un pelerinaj in Sinai impreuna cu Doamna Elena, sotia lui Constantin Cantacuzino postelnicul (mama domnitorului Serban) si sora sa, Stanca, pelerinaj in amintirea caruia a durat in 1695 schitul monahal de la Sinaia, sau fostul mitropolit Varlaam ai Ungrovlahiei care intreprinde un pelerinaj in Sinai tot in aceasta perioada, sau domnitorul Constantin Brincoveanu, al carui tablou în marime naturala, donat minastirii de marele martir roman in anul 1696 si descoperit in anul 1935 de Marcu Beza, am avut ocazia fericita sa-l vad in anul 1999 in biblioteca de renume mondial, inchisa astazi din pacate vizitatorilor, sau carturari romani pelerini in Sinai precum Dimitrie Bolintineanu (1819-1872), care a tiparit cartea „Calatorii in Palestina si Egipt” la Iasi, in anul 1856 sau cunoscutul etnograf, folclorist si muzicolog iesean Teodor Burada (1839-1923) ce si-a publicat notele scrise in calatoria in Sinai in ziarul „Evenimentul” din Iasi.

Pentru a sublinia importanta studierii documentelor referitoare la Gebelieh aflate in biblioteca Minastirii Sfinta Ecaterina mentionez si descoperirea uluitoare din anul 1978 a 4 tone de manuscrise vechi in 25 de lazi ce au fost ascunse intr-o tainita a zidurilor vechi ale minastirii, scrise in limbile greaca, latina, siriana, araba, armeana si besa, care este limba veche traca si una din cele patru limbi paleocrestine in care se faceau slujbele bisericesti in minastirile din Sinai, fapt confirmat si de relatarea pelerinului italian Antoninus Placentinus care a vizitat minastirea in anul 570.

Dealtfel astazi exista tribul beduinilor numiti Bezy (Beziya) din Tor iar in secolul al XVI-lea calatorul de origine ceha Christophe Harant mentiona ca beduinii din zona Minastirii Sfinta Ecaterina isi numeau capeteniile “capi” si calatorul german Samuel Kiechel, in acelasi secol, relata ca acesti beduini spuneau paduchilor “pedoci”.
Bessi (bessoi) era denumirea crestinilor de la Marea Neagra, descendenti ai geto-dacilor pe care arabii, cunoscindu-le originea, i-au denumit “llah”, o derivatie a cuvintului vlah si exista un manuscris in biblioteca minastirii, care este o copie dupa un document din secolul al VI-lea in care este mentionata aducerea beduinilor Gebelieh de la Marea Neagra, din tara valahilor (bilâd al-Aflâh). „

Cat  adevar si cata  fictiune ascunde aceasta poveste e greu de spus.
Daca doriti sa aflati mai multe va invit sa cititi intreg articolul scris de Madalina Banica.
http://www.egiptul.ro/comunitate.php

Dar sa spun si cate ceva despre autorul portretului beduinului Hassan Ben Moosa.

Carl Haag (1820 – 1915)  a fost un pictor german, naturalizat britanic, care si-a inceput cariera ca ilustrator si pictor de ansambluri arhitectonice.  A evoluat apoi ca portretist si in final a devenit unul din cei mai cunoscuti orientalisti ai epocii sale.
A calatorit mult in Orient pictand scene din viata beduinilor si  a arabilor sedentari, a redat aspecte citadine orientale si a surprins in detaliu elemente legate de costumatia traditionala cat si fizionomia personajelor ce i-au servit ca  model.

Desi portretul lui  Hassan Ben Moosa  a fost evaluat  la  suma modica  de 700-1000 lire sterline, vanzandu-se pe o nimica toata de 3290 de lire, echivalentul a 5237 $, adica mai putin decat un automobil onorabil la mana a doua, el a castigat o imensa popularitate.

Beduinul cu ochii gri albastri si trasaturi nobile isi continua nestingherit calatoria inceputa cu mai bine de un secol in urma  :)

 

 

Anunțuri

16 gânduri despre „beduinul cu ochi albastri

  1. Pingback: Cele patru patinoare din Cluj. Life in pictures « Clipe de Cluj

  2. Pingback: Povestea parfumată la început de an « Mirela Pete. Blog

  3. Pingback: Au trecut dom’le « Clipe de Cluj

  4. Povestea m-a fascinat, ca și ochii albaștri ai beduinului. Nu știam absolut nimic despre beduinii Gebalieh și mărturisesc că am rămas uimită… Câte or mai fi pe lumea asta despre strămoșii noștri și noi habar nu avem…

    Apreciază

    • Globul pamantesc e plin de enigme … am auzit ca exista sate de „bogdani” prin muntii Azerbaijanului.
      „Bogdani” inseamna moldoveni :). Cu acest nume au fost inregistrati ei in registrele de taxe vamale din Imperiul Otoman.

      Apreciază

  5. Pingback: Miercurea în imagini. Pictorii iernii 3 « Mirela Pete. Blog

  6. Pingback: URL

  7. Despre beduinii valahi aminteşte şi părintele Ioanichie Bălan în cartea sa Pelerinaj la Mprmântul Domnului. Pate din informaţii par preluate de acolo. Cercetarea manuscriselor însă ar putea scoate la iveală ceea ce ne lipseşte: conoaşterea profundă a istoriei şi a originilor noastre. Nicolae Densusianu în cartea sa Dacia preistorică oferea o altă perspectivă asupra originilor noastre, dar am imbrăţişat cu toţii toria romanizării. Cât despre portret este şi hristic şi carpatin. Cineva, într-un articol frumos aproape legendă, avansa ideea că însuşi Iisus s-ar trage de pe meleagurile acestea, dintr-o grupare a esenienilor cu ritualuri isihaste asemeni preoţilor daci şi călugărilor îmbunătăţiţi de azi. Sigur că pe internet găseşti multe. E nevolie însă de cercetări serioase şi mi-e teamă că nu are cine să le facă. Mai există şi un codex Rohonc la fel de enigmatic care ne priveşte ca limbă , istorie etc, dar cine să le descivreze?

    Apreciază

    • Afirmatiile au nevoie de dovezi ( scrise, materiale, etc), ori tocmai astfel de dovezi care sa valideze aceste teorii sunt extrem de greu de gasit.

      „Cineva, într-un articol frumos aproape legendă, avansa ideea că însuşi Iisus s-ar trage de pe meleagurile acestea, dintr-o grupare a esenienilor cu ritualuri isihaste asemeni preoţilor daci şi călugărilor îmbunătăţiţi de azi. ”

      Religia nu e nici pe departe punctul meu forte insa ma indoiesc de veridicitatea celor spuse in fraza citata.

      Apreciază

  8. Pingback: meditații pe seama unui tablou | -X-

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s