legi de conservare

Mark_Schwartz_Rose_Overlay-223x300.jpg

Mark Schwartz – Rose

„De la cei ce-ţi răspund la iubire nu poţi învăţa nimic”.
Lawrence Durrell, Clea – Cvartetul din Alexandria

Banuiesc ca pe marginea acestei afirmatii ai putea divaga mult mai bine decat o voi face eu.

Nu stiu in ce masura afirmatia in cauza are valoare de adevar, dar, elementul ei surpriza nu e dat atat de negatia fara echivoc cat de ideea suparatoare ce se ascunde in spate :  sa intelegem oare ca de la nici o persoana ce (ne-)a raspuns la iubire nu am invatat nimic?!!!

Si in fond de cate ori iubeste un om in viata ?
O singura data, precum afirma unii? De mai multe ori?  Niciodata … ?
E posibil sa iubesti de mai multe ori cu aceeasi intensitate, sau, in mod fatal, iubirile ultime reprezinta cautari si reflectari ale iubirii dintai?
Sau, si mai rau, reprezinta simple amagiri si iluzii ce se coaguleaza in jurul acelei de neuitat prime iubiri?
Greu de spus …

In pofida tuturor ambiguitatilor si punctelor de vedere atat de diferite eu cred ca nu poti accede la o a doua iubire fara sa o disociezi pe cea dintai.
Disocierea la care ma refer e una de natura termo-chimica.

Poate parea ridicol, si pana la un punct chiar si este, ca asociez complexele fatete ale unui sentiment cu o aparent banala molecula de apa, H2O.

Voi broda pe marginea ideii pentru a o infrumuseta intr-o oarecare masura.

Daca vom supune unei temperaturi de 100 grade Celsius apa aflata la presiune atmosferica, ea va incepe sa fiarba si apoi se va evapora. Racind vaporii vom obtine din nou apa lichida. Aceste procese de fierbere si condensare sunt reversibile. Putem sa ne intoarcem de cate ori vrem in starea finala, sau in cea initiala, fara insa sa producem ceva nou.

Ce se va intampla oare daca vom supunem apa unei temperaturi foarte inalte, de exemplu 3000 C, temperatura pe care o putem obtine intr-un reactor solar cu oglinzi focalizatoare?

Molecula de apa se va disocia in hidrogen si oxigen.
Oxigen … gaz necesar respiratiei, combustiei
Hidrogen … gaz combustibil care prin ardere (combustie) produce energie

Arderea hidrogenului in prezenta oxigenului va genera din nou apa :)

In acest fel vad posibila aparitia unei noi iubiri, prin disocierea celei precedente, caci precedenta asigura din plin energia necesara combustiei celei viitoare.
In caz contrar, fara disocierea despre care tocmai am pomenit, nu va exista energie suficienta pentru o noua experienta afectiva totala.

Vor exista surogate otravitoare sau timide salturi in neantul dorintei de-a iubi.

Legea conservarii energiei actioneaza si la nivel afectiv.
Omul nu e, si nu va fi niciodata, un Perpetuum Mobile :)
Fara forta motrice a dragostei va stagna intr-un punct mort  iar drept pedeapsa va avea iluzia deplasarii pe o traiectorie perfecta si inutila.

 

Anunțuri

5 gânduri despre „legi de conservare

  1. pornind de la apa care fierbe, transformându-se în vapori, eu cred că prin răcire nu vom avea exact aceeaşi apă, nici ca şi conţinut, nici ca şi cantitate. legea transformării se aplică şi sufletului.
    de câte ori poţi să iubeşti? nu ştiu. de câte ori te poţi minţi că iubeşti? de nenumărate ori. :) dar ca să poţi iubi deplin, da, trebuie să laşi în urmă orice semn al unei vechi şi vaporizate iubiri.
    mi-a plăcut mult scrierea-ţi. o să mai vin! bine te-am găsit!

    Apreciază

  2. doar prima iubire nu se uita niciodata… in viata iubesti o data, de doua sau trei ori si cred ca fiecare iubire are intensitatea ei, iar ultima e cea adevarata… din celelalte inveti, te perfectionezi, fara sa-ti dai seama :)

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s