tot despre simboluri

Bucovina_cerbul_11.jpg
În Bucovina, mastile si deghizarile ceremoniale sunt prezentate în majoritatea datinilor si obiceiurilor care marcheaza pragul simbolic dintre ani.
Aparitia pe ulitele satelor, în ziua de ajun a Anului Nou a ursilor, caprelor, cerbilor, caiutilor, mosilor si babelor, a frumosilor si urâtilor, alaturi de plugusor si buhai, nu este determinata doar de sensul ludic (carnavalesc) al petrecerilor de Revelion, ci si de o motivatie mult mai profunda: convingerea ca, respectând „legea pamântului” (obiceiul mostenit), oamenii vor putea dobândi, în anul care vine, belsugul si rodnicia holdelor, turmelor si livezilor, dar si sanatatea si puterea mult dorite.În costumatii de o inegalabila fantezie, întruchipând cele mai bizare creaturi, mascatii, însotiti de muzicanti si numerosi curiosi, încep a umple ulitele satului, stârnind larma si facând tot felul de ghidusii.
La adapostul mastilor, gesturile si miscarile personajelor întruchipate capata o valoare simbolica, dincolo de normalitatea si banalitatea cotidianului. O data cu lasarea întunericului, parada desfasurata în fata multimii adunate în centrul satului se transfera pe la casele oamenilor.
Specific majoritatii asezarilor bucovinene este reuniunea tuturor personajelor mascate – urs, capra, caiuti, cerb, babe si mosnegi, fete si neveste, caldarari si negustori, doctori, draci, miri si mirese într-o singura ceata numita Malanca, Partie, Banda, Hurta, Turca sau pus si simplu Ceata.
Aceasta numeroasa grupare de personaje mascate poate fi de câteva zeci de personaje.Conducatorul tuturor este Calfa, un tânar frumos, destoinic si corect, demn de încrederea întregului sat. De obicei, Calfa nu poarta masca, el fiind îmbracat în haine frumoase (de multe ori, în costum popular) iar ca îndemn al rangului ceremonial ce-l detine, poarta caciula neagra de astrahan, împodobita cu panglici si margele, baltag ferecat cu alama si cositor.
În cadrul cetelor complexe, de tip Malanca, scenariul specific fiecarui obicei se desfasoara pe rând, Calfa comandând ordinea intrarii în scena.
Grupurile de „urâti” si de „frumosi” au rolul de a întretine o atmosfera de veselie exuberanta.
„Urâtii” fac cele mai nastrusnice fapte: se dau peste cap, fugaresc fetele si le mânjesc cu funingine, se baga pe sub paturi, se urca pe case sau prin copaci, iar „negustorii” si „caldararii” îsi disputa fiecare câte ceva, dialogul fiind plin de o suculenta ironie.
În ceremonialurile actuale constatam, dincolo de semnificatia arhaica si o dezvoltare a laturii spectaculare, si o puternica dorinta de integrare directa a satenilor în derularea obiceiurilor.

„draci” din Cavnic, Maramures
Pentru a satiriza diverse racile ale caracterului uman, tinerii recurg la masca întrucât, sub protectia ei, purtatorul îsi poate îngadui tot ceea de nu poate exprima în viata reala.
Capra este un personaj mito-zoomorf care subordoneaza toate celelalte masti ce o înconjoara, ea fiind o prezenta fascinatorie, caracterizata printr-o vitalitatea excesiva, reusind sa impresioneze întreaga asistenta prin dezinvoltura pantomimei si expresivitatea tinutei.
Ursul este o prezenta la fel de agreata în obiceiurile de Anul Nou. Cultul acestui personaj îsi afla originile în zorii civilizatiei (paleolitic).
13-steaua-sus-rasare-festival-piatra-neamt-2010.jpg

Ursi

 

Din bogatul simbolism al ursului s-au pastrat pâna astazi unele credinte care justifica venerarea animalului în Bucovina mai mult decât în alte zone ale tarii; poate si datorita ca, pe aceste meleaguri, au trait dacii liberi, se mai pot vedea si acum câteva secvente care evidentiaza credintele referitoare la urs ca simbol al perpetuarii regenerarii vegetale.
Rostogolirea ursilor în cerc, batutul si moartea acestora, apoi învierea miraculoasa redau metaforic succesiunea anotimpurilor ce stau sub semnul acestui animal, capabil sa învinga iarna si sa stie când vine primavara cu adevarat.
Cerbul, în mitologia populara româneasca, simbolizeaza dreptatea, puritatea, iar la vechii traci era simbolul soarelui. În cadrul obiceiurilor de Anul Nou, ceea de impresioneaza este fastuozitatea mastii, precum si eleganta jocului.

Calul este o alta întruchipare plastica a unor simboluri puternic mitologizate în traditiile românesti si universale.

iasi caiuti.jpg

 „căiuţii” de la Iaşi

Frumos, agil, sprinten, dar si nervos si imprevizibil în miscarile sale, calul este un animal foarte îndragit de catre sateni. Din perspectiva mitologica, calul este simbolul unor functii apotro-paice, de protejare a gospodariilor si bisericilor, dar, deopotriva, este si simbolul vietii tumultuoase si al mortii.

În cadrul obiceiurilor traditionale de Anul Nou, jocul calului este practicat pentru aceste motivatii simbolice, dar si pentru spectaculozitatea dansului, astazi ramânând cel din urma aspect.O alta categorie de masti si costumatii rituale amplu reprezentante în obiceiurile bucovinene sunt „urâtii”. Prin intermediul mastii de cap sunt evidentiate, într-o maniera originala si expresiva, caricaturala, cele mai urâte si respingatoare racile ale caracterului uman.În opozitie cu grupurile de „urâti” apar „frumosii”. Sub acest nume sunt identificate costumatiile ceremoniale de „împarat”, „ministru”, „general”, „jandarm” sau „bunguier”.
Facem cuvenita precizare ca „frumosii” reprezinta o aparitie mai târzie în cadrul obiceiurilor practicate de Anul Nou în Bucovina. Multe dintre aceste costumatii reprezinta un mod de ironizare a autoritatilor din fostul Imperiu austro-ungar.
Analizând obiceiurile bucovinene, am putea constata ca, de la o perioada istorica la alta, mastile si costumatiile ceremoniale si-au desavârsit mijloacele de expresie artistica, ajungând treptat la structuri de o exceptionala valoare estetica si simbolica.
Forma cu statut simbolic, masca traditionala bucovineana a devenit un adevarat „obiect de arta”, conceput în concordanta cu imaginea specifica simbolurilor arhaice, dar tinând seama si de legile creativitatii umane.
O data cu trecerea vremii, desi unele semnificatii stravechi ale mastilor au început sa dispara din constiinta oamenilor, s-au pastrat, în mod miraculos, structurile plastice ale fiecarui tip de însemne ceremoniale.
text preluat din ziarul Crai Nou, imagini adaugate de mine :)
prima imagine de pe blog – dansul cerbului in Bucovina
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s