noaptea de Crăciun … noaptea de Yalda :)

Cu ceva timp in urma am vorbit despre noaptea solstitiului de iarna, Shab-e-Yalda, iar acum, pentru ca e  Craciun, vreau sa vorbesc despre sarbatoarea Craciunului  si despre originea atit de disputata a numelui de Craciun.

Astazi nimeni nu mai contesta faptul ca sarbatoarea crestina a fost suprapusa peste niste sarbatori pagine.
Daca e sa o luam cronologic atunci trebuie neaparat sa spunem ca esenta Craciunului se regaseste in sarbatoarea Soarelui Neinvins, Sol Invictus, sarbatoare mithraica cu radacini in spatiul iranian si care a fost adusa la Roma unde a devenit o sarbatoare foarte importanta.

Vestigii ale altarelor dedicate lui Mithra, Zeul Soarelui si al Luminii, descoperite in peninsula italica, vorbesc de la sine despre importanta cultului mithraic in Imperiul Roman. S-au descoperit si monezi ce reprezinta sacrificarea taurului de care Mitra/Mithra,  precum si inscriptii de genul Sol Invictus Mithras.

In 272 dHr  imparatul Aurelian va cistiga batalia de la Emesa (Siria)  si cu aceasta ocazie va ridica acolo un templu inchinat lui  Sol Invictus  iar doi ani mai tirziu, pe 25 Decembrie, va inaugura la Roma un templu dedicat lui Sol Invictus – Zeul Soare, zeu pe care il va ridica la rangul de protector al imperiului si va decide celebrarea cultului Soarelui drept cult oficial de stat.

Dar in acea perioada crestinismul se intindea cu repeziciune din Asia Mica  inspre  Europa.
Mi se pare important de subliniat faptul ca pe atunci nimeni nu stia cu exactitate data de nastere a lui Iisus  (nici azi nu se stie),  importanta fiind invatatura propavaduita de el, nu ziua in care a venit pe lume.
Papa Liberius a apelat la un tertip prin care a reusit sa impace dogma crestinismului cu sarbatorile pagine.

Pentru ca in Biblie nu este specificat in mod clar ziua in care s-a nascut Iisus, Papa Liberius a decis de la sine putere sa suprapuna ziua de nastere a lui Iisus peste ziua dedicata lui Mihra(s)-Sol Invictus,  tinind cont ca in Imperiul Roman exista un paralelism intre aceste doua religii si ca oamenii, desi acceptasera in esenta invataturile crestine, nu se puteau rupe cu totul de sarbatorile pagine dedicate Zeului Soare.
Asa ca prin dispozitia data in 354 dHr de Liberius se consfinteste sarbatoare oficiala a Craciunului.

Ipoteze cu privire la etimologia numelui Craciun :)

„Din Roma, sărbătoarea a fost răspândită destul de repede. În 360 în nordul Africii; 370 în Italia de nord; 375 în Orient; 380 în Spania. La primul Conciliu din Constantinopol – în anul 381, a fost declarată Dogmă. În Germania, în anul 813, prin Synodul din Mainz, ziua de 25 decembrie a fost oficial declarată : „festum nativitas Christi”, ea fiind prima zi a noului an. De abia în sec. XVI-lea, prin adoptarea calendarului Gregorian, Anul Nou va fi serbat la 1 ianuarie.
Dar in spatiul romanesc obiceiurile legate de Craciun sunt cu totul aparte. Chiar numele de Craciun este un nume vechi, nume pe care il impartim cu albanezii, si pe care slavii din vecinatatea noastra l-au imprumutat de la noi. Aceasta e parerea unora care au studiat etimologia numelui.”

„În România s-au făcut îndelungi cercetări asupra ascendenţei cuvântului Crăciun. Gh. Muşu, în studiul „Din istoria formelor de cultură autohtonă”, făcând „studiul lingvistic al conceptului mitic de Crăciun”, acceptă premiza cercetătorului albanez E.Cabej, care preconizează că termenul vine de la cuvântul Kro-cul, adică butuc. „El atrage atenţia că la albanezi, numele de Crăciun vine de la o buturugă numită crencia, care se aprinde de Crăciun, ca sărbătoare a natalităţii lui Iisus”. (E.Kabej „Albania”.)”

„Petre Caraman, urmărind ”răspândirea geografică a cuvântului Crăciun în afara graniţelor etnice româneşti, (declară că) nu se găseşte decât la slavii din imediata vecinătate cu românii”: la o parte din bulgari, la cehi şi slovaci – Kraciun; la ucrainienii carpatici – Kerecunj, expresia Kerecunj vecery însemnând – ajunul Crăciunului; la unguri Karacson. La alte popoare slave, există alte denumiri ale sărbătorii. „Faptul că slavii nu au un nume comun pentru sărbătoarea Crăciunului, deşi terminologia creştină este comună la ei, dă loc la presupunerea că, mai înainte de a-şi fi creat fiecare popor slav un termen special, va fi existat un altul comun, însă fără răspândire generală în masele slave, pe care-l vor fi împrumutat de la un popor ce era creştin cu mult înainte, dar care cu vremea va fi căzut în uitare. Acest termen a putut fi chiar românul Crăciun, rămas azi la slavii învecinaţi, fiindcă acolo se menţinea legătura cu centrul lui de răspândire”. (Petre Caraman).”

„Termenul este de origine latină, mai sigur din „creatio” (naştere), poate însă din ”calatio” („convocarea de către sacerdoţii romani a enoriaşilor pentru comunicarea zilelor festive ale lunii”); iar slavul Karaciun e împrumutat din dacoromană, nu invers, şi restituit limbii române cu o deformare fonetică. După o tradiţie, încă nedispărută, în seara de Crăciun se pune pe foc, în vatră, o buturugă care trebuie să ardă toată noaptea, de altfel, cuvântul albanez kercum, are tocmai acest înţeles („lemn”, „ciot”, „buturugă de Crăciun”. (Victor Kernbach)”

Punind cap la coada toate datele  nu pot sa nu ma gindesc la o similitudine intre vechile obiceiuri de a pune un butuc in soba in noaptea de Craciun, la români, si obiceiul de a face focuri pe munti si dealuri, la vechii iranieni.
Dupa parerea mea, buhaiul, si sunetele scoase de acesta, nu reprezinta altceva decit sunetele scoase de taurul sacrificat de Mithra.
Vechii iranieni credeau ca zurgalaii si plesniturile de bici au puterea de a alunga spiritul raului  intruchipat de Ahriman.

Cetele de colindatori mergeau din casa in casa si inainte de crestinism.
In traditia vechilor persani, in seara de Yalda, cea mai lunga seara a anului, seara in care Zeul Luminii , Mithra,  sacrifica taurul si din intunecimea noptii aduce iarasi Soarele pe cer, deci in acea seara nimeni nu trebuie sa ramina singur.
Oamenii plecau unii pe la casele altora, si de acolo, in grupuri sau cete, plecau pe inaltimi pentru a aprinde focuri.

Poate ca e o exagerare, dar,  in momentul in care am aflat ca in acele vechi timpuri,  in noaptea solstitiului de iarna, persanii puneau toate bunatatile pe o masa  si lasau usa casei descuiata atunci cind plecau sa aprinda focurile, eu m-am gindit la masa de Ajun, in forma in care se pregateste ea in Moldova.
Si tot in Moldova mai exista inca cetele de caiuţi  conduse de un vataf  sau vătăşel, cetele de mascati, etc …

La persani baietii ajunsi la virsta la care puteau sa discearna binele de rau formau un fel de fratii mithraice (nu stiu cit de corect e acest termen inventat de mine) … ei practicau dansuri ritualice in noaptea solstitiului de iarna, dansuri in care isi puneau masti pe fata.

Sunt atitea de spus  dar nu vreau sa fac nimanui capul calendar.
Acum nu am timp, insa promit ca pina de Anul Nou voi rascoli arhiva mea de imagini si voi pune in jurnal citeva imagini cu obiceiurile de iarna din Moldova si Bucovina, cu acele costumatii si masti care pe mine ma duc cu gindul la ceva foarte vechi,  mult mai vechi decit crestinismul.

Dar la fel de interesante sunt si textele colindelor din Maramures … de ce Leru-i Ler ? …de ce florile dalbe? … de ce in colindele maramuresene se vorbeste de vinatoare ?

Indiferent de toate posibilele si ancestralele sale semnificatii, in ziua de azi, sarbatoarea de Craciun semnifica un singur lucru :  nasterea lui Mesiah … nasterea unei sperante.

6lllqh3.gif

Pentru cei ce cred in miracolele din seara de Craciun :
nu va fie frica!!!! … puneti-va in gind orice, oricit de imposibil ar fi, caci minunile nu se intimpla pentru dorintele de rind  :)

imagine blog – colindatori cu buhai din Moldova

Anunțuri

11 gânduri despre „noaptea de Crăciun … noaptea de Yalda :)

  1. >da, stiam vag despre lucrurile astea pe care le spui aici dar tu le-ai spus documentat si sistematizat. asa ca acum mi s-au mai limpezit in minte. intr-adevar foarte multe puncte comune intre cele doua credinte.

    Apreciază

  2. Sărbători minunate, în sunet de colinde, miros de brad și cozonaci, clinchet de clopoței argintați și zeci de daruri sub pom. Bucurie alături de cei dragi și sănătate cât cuprinde! Crăciun luminos! :)

    Apreciază

    • Colinde nici vorba , miros de cozonac ioc, clinchet de clopotei doar in amintire :) … si cu toate astea simt ca e Craciun.

      Va doresc si voua ” La Multi Ani! ” … multi si plini de lucruri bune.

      Apreciază

  3. Ca o paranteza, aveam un coleg, in facultate, pe care il chema Nicolae Craciun. Adica, era si Mos Nicolae, era si Mos Craciun… :)
    Incerc sa fac rost de-o dorinta, repede-repede, sa nu ma prinda Craciunul fara!
    Sarbatori cu bine si tie, suflete, un Craciun fericit si… nu uita sa-ti pui o dorinta. Multumesc pentru insotirea de peste an, printre filele blogului! Imbratisari de-aici!

    Apreciază

  4. Nu imi sta in obicei ca sa recomand studii, caci fiecare este liber sa-si aleaga izvorul, dar pentru ca am constatat o sete enorma in a cunoaste, atat din partea domnitei din Iran cat si din partea celor ce scriu pe blog, va amintesc cateva lucrari noi care trateaza tocmai subiectele in cauza.
    Originea colindei in spatiul carpato-balcanic romanesc, Timisoara, 2006
    Credinta Valaha in spatiul balcano-carpatic romanesc, Timisoara, 2008
    Zarathustra in spatiul carpato-balcanic romanesc, Timisoara, 2012
    Simbolistica ornament si ritual in spatiul carpatic romanesc, Timisoara, 2003
    Ultima este epuizata, dar celelalte in limita stocului, se mai pot comanda la adresa
    Dragoescu Elena, str. 9 Mai (Armoniei) nr. 6, Bl. 9, Sc. D. Ap. 73
    Micro IX, Targoviste, Jud. Dambovita, Romania.
    tirajele sant enorm de mici, 200, 500 si 300, preturile 125, lei/noi, 145, lei/noi, 180, lei/noi
    Cei cei doresc, alaturi de propria adresa, rog sa transminta si nr. de telefon
    Pentru domnita din Iran sant gratis, taxa de expediere insa nu.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s