Master of the Blue Jeans


Beggar Boy with a Piece of Pie


Blugii, element indispensabil din garderoba liceenilor :)

Purtati de mineri in perioada „goanei dupa aur”, dar si de vacarii americani – oare cine nu a urmarit serialele western cu cow-boy si pieile rosii? – purtati apoi cu dezinvoltura de vedete ca Marilyn Monroe, James Dean, Paul Newman, Patricia Kaas, Kate Moss, Celine Dion, Florian Pittis, Madonna, Michael Jackson sau Rod Stewart, purtati obsesiv pe toate continentele de tinerii cu personalitatea in formare, dar si de pensionarii plecati sa-si petreaca vacanta in Honolulu sau Insulele Canare, blue-jeansii  s-au transformat intr-un liant important al globalizarii si uniformizarii.

De la Levi Strauss la mari case de moda europene, de la bleumarinul indigo la culorile prespalate, de la cei cu fermoare stralucitoare la cei stretch, de la cei clasici prezentati in celebra reclama pentru tigarile Marlboro la cei cu imprimeuri florale, blugii au suferit transformari succesive pentru a satisface gusturile  tuturor.
Putini cunosc faptul ca numele de „jeans” provine de fapt de la numele orasului Genova, caci, la Genova, oamenii simpli si marinarii purtau haine dintr-un material rezistent pe care francezii l-au denumit „bleu de Gênes”.
Englezii au preluat denumirea si au transformat-o in „jeans”.
Dealtfel francezii sunt cei ce au ‘piratat’ respectiva tesatura in atelierele de la Nîmes. De aici a derivat cealalta denumire: „serge de Nîmes. Cu timpul a fost prescurtata in „denime”.

Oricat ar parea de ciudat, pe la jumatatea secolului al XVII-lea, un pictor anonim a imortalizat materialul intr-o serie de picturi ce-i intriga pe cunoscatorii de arta.
Povestea incepe in 2004 cand Maurizio Canesso, proprietarul unei galerii de arta din Paris, descopera lucrarea ce ulterior a fost denumita ” The Barber’s Shop”.

The Barber’s Shop

Intrigat de maiestria artistului el incearca sa repereze lucrari similare, eventual sa dezlege  misterul autorului.
O replica a Barbierului, barbierul fiind de fapt o femeie in varsta :), e descoperita in apropiere de Milano, mai exact in colectia Muzeului Varese.

Maurizio Canesso   achizitioneaza  la licitatii toate lucrarile asemanatoare ca tehnica de executie.
Prezentat initial drept artist al scolii napolitane, acest pictor va ramane fara nume pana in 2006 cand Gerlinde Gruber, curatoare la Kunsthistorische Museum din Viena,  intr-un articol publicat in Nuovi Studi ii atribuie numele „The Master of the Blue Jeans”.

Intre timp Maurizio Canesso achizitioneaza alte doua lucrari exceptionale : „Woman Sewing with Two Children” si ” Begger Boy with a Piece of Pie”.

Woman Sewing with Two Children

„Woman Sewing with Two Children”,  asemenea multor altor lucrari, prezinta trei personaje.
Se pare ca anonimul maestru avea o predilectie pentru scenele de grup cu trei personaje!
Alt exemplu ar fi „Woman Begging with Two Children”.

Din 1850 si pana in 2002 pictura s-a aflat la Villa Airoldi din Albiate, o suburbie a orasului Milano, apoi a fost achizitionata de colectionarul Luigi Koelliker in a carui posesie se afla si la ora actuala.

Ceea ce intriga in pictura  de mai sus e felul in care pictorul a redat trasaturile personajelor.
Desi foarte saraci ei au trasaturi nobile. Acest fel de redare ma duce cu gandul la Diego Velazques caci si el, tot cu foarte multa maiestrie, i-a pictat pe oamenii din popor cu aceeasi atentie si acelasi respect cu care i-a pictat pe membrii familiilor aristocratice.

Portretul baiatului cersetor a fost considerat o capodopera. Realismul picturii, modernitatea curioasa ce se apropie ca nivel de executie de o pelicula cinematografica, claorobscurul renascentist, iluzia de ‘viu’ cu care ne-a obisnuit Caravaggio, tenebrismul pe alocuri asemanator cu cel al lui Georges de La Tour, tusele finale ce mie personal imi amintesc de portretele lui Michael Sweerts, toate astea laolalta si inca multe altele i-au facut pe critici sa se intrebe cum de e posibil ca un pictor cu o asemenea forta de exprimare si maiestrie a detaliilor sa ramana necunoscut in epoca?

 

Woman Begging with Two Children

 

Tablourile  anonimului maestru, inspirate din lumea saracilor, nu cred sa fi avut prea mare trecere  printre cei ce comandau tablouri. Iar cei ce comandau erau in genere aristocrati sau negustori bogati.
Deci trebuie cautat  un raspuns.

Frugal Meal with Two Children

Vad ca tot ma trage inima sa lansez ipoteze :)
S-ar putea ca maestrul anonim sa fi pictat tablourile pentru propria lui placere. De remarcat faptul ca aceasta femeie cu cei doi copii ai ei apare in  doua tablouri  iar  baiatul apare in toate cele sapte tablouri pe care am reusit sa le descopar pe net.

Woman Spinning with Two Children

Fac o paranteza pentru a spune ca in momentul de fata ii sunt atribuite anonimului maestru un numar de zece lucrari.
Am reusit sa identific dupa titlu doar noua lucrari. Deci imi lipseste una careia nu-i cunosc titlul.
Din cele noua am in arhiva doar sapte. Imi lipsesc doua lucrari : „Peasant Dinning with a Young Flute Player” si „Two Young Porters Playing Cards”.
Raman indatorata oricui  ma anunta si pe mine unde le pot gasi in virtual :).

Frugal Meal

Revin la femeia cu cei doi copii. Tanara femeie a existat in realitate si a fost importanta pentru pictor. O mama cersetoare care l-a impresionat?!
Posibil.
Eu insa cred ca  e vorba de mama lui … iar in lumina acestei idei ajung la concluzia ca tablourile misteriosului maestru anonim sunt de natura autobiografica.

Acum sa nu-mi ceara nimeni sa explic de ce fac astfel de afirmatii abracadabrante …
E complicat si tine mai mult de o senzatie capatata instantaneu in momentul in care am privit cu atentie portretul baiatului cersetor.

A fost ca si cum pentru o clipa l-as fi privit pe pictor drept in ochi …

 

Anunțuri

2 gânduri despre „Master of the Blue Jeans

  1. Pingback: Miercurea fără cuvinte. Am găsit picturile! « Mirela Pete. Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s