portrete cu iz medieval

 

Spaima (1987) – omagiu lui Goya
Catalizatorul acestei postari o constituie  prezentarea orasului Timisoara, facuta din inima de Sirg.
Citind-o mi-am reamintit ca la Muzeul de Artă gazduit de Palatul Baroc  se afla cea mai mare colectie de tablouri Corneliu Baba, asa ca, m-am lasat invinsa de impulsul de a scrie citeva rinduri despre acest pictor cu un stil mai greu de definit.
Corneliu Baba recunostea ca-i admira pe Goya, El Greco si Rembrandt, insa exegetii operei sale au descoperit si influente din Hieronymus Bosch, Pieter Brueghel sau chiar Velazquez.
Ca o parere neavizata, pot spune ca traiesc cu impresia ca ciclul ‘spaimelor’,  realizat spre sfirsitul vietii, are citeva puncte comune cu pictura lui James Ensor.
Artistul va picta o serie de lucrari inspirate de, si dedicate lui Francisco Goya, serie din care am ales prima imagine a blogului.
Spaima lui Corneliu Baba, in care batrinul cu cipilică roşie ce pare sa il reprezinte pe pictor in persoana, are greutatea lucrarii unui mare maestru.
Privindu-i in liniste picturile colectionate pe hardul compului ma las invaluita de aerul lor medieval. Recunosc in personajele lui Baba  pe locuitorii unui burg trist, decadent, numit Romania.
Desigur exista si exceptii. Una, foarte mediatizata, o reprezinta Fata în roz  pictata in perioada de maturitate.
*

*
 Fata in roz (1957)
*
Citeva date din biografia lui Corneliu Baba (1906-1991) mi s-au parut interesante.
Dupa ce frecventeaza un semestru cursurile Academiei de Arte Frumoase din Bucuresti, abandoneaza studiile deziluzionat fiind de profesori si mediul academic.
Isi va  continua cursurile la Facultatea de Litere, tot in Bucuresti, pe care o absolva in 1930. Acolo il are ca profesor pe Tudor Vianu.
In acest rastimp nu inceteaza sa picteze.
Deci, cu o formatie umanista, tinarul artist Baba privea lumea printr-un alt periscop.
Va urma perioada de la Timisoara marcata de cautarea unui drum propriu in arta.
In anul 1934, la Baile Herculane, va expune pentru prima oara, alaturi de tatal sau, Gheorge Baba – pictor de biserici.
Lucrarile ii sunt remarcate de Omar Popovici, un avocat din Iasi ce-i face o invitatie in capitala moldava.
Prin intermediul acestui influent avocat se inscrie la  Academia de Arte Frumoase din Iasi, la clasa pictorului Nicolae Tonitza.
La Iasi va ramine timp de saisprezece ani, ca student iar mai apoi ca profesor  la facultate, insa va fi nevoit sa paraseasca urbea in urma scandalului declansat de lucrarea Jucatorul de sah, expusa la Bienala de la Venetia, pictură ce nu a fost pe placul regimului comunist.
Este arestat si dus la inchisoarea Galata apoi fara prea multe explicatii e eliberat si transferat disciplinar la Bucuresti.
Nu vad rostul de a intra in detalii neclare, partial neelucidate, legate de apartenenta politica a artistului, asa ca  voi sari peste acest capitol.
Imi propun insa sa-i prezint citeva lucrari din colectia Muzeului de Arta din Timisoara. Deci, voi continua cu Regele nebun.
Seria de lucrari dedicata regelui nebun, pictata in perioada anilor ’80, reia una din temele obsesive si preferate ale artistului : alienarea, nebunia, pierderea legaturii cu realitatea.
Toti oamenii sunt bintuiti la un moment dat de obsesii, insa pictorii sunt bintuiti mai des decit oamenii obisnuiti …
*

Regele nebun (1984)
*

Pe Omul cu lingură  l-am descoperit relativ recent si am fost cucerita de privirea lui candida, cea a unui batrin senil ce, mie personal, imi lasa impresia ca a trecut fugitiv prin atelierul lui Velazquez.
*


*
Omul cu lingură (1975-1986)
*
Voi incheia cu un autoportret realizat in perioada de sfirsit a vietii.
Acest autoportret a fost pictat in 1991. La acea data pictorul avea optzeci si cinci de ani.
Izul medieval, amestec de baroc si postrenascentism, generat atit de culori cit si de stil, îl poate simti oricine.

Autoportret (1991)
 *
Amalgamul de culori  folosit de Corneliu Baba induce presiuni interioare.
Am senzaţia ca, in unele tablouri, personajele vor sa dispară de pe pânză, volatilizându-se, dizolvându-se încet pe fundal, trecând dincolo … pe tărâmul irealităţii.

Intunecate si luminoase in acelasi timp, picturile sale aduc in prim plan nu personaje ci stari ale sufletului, dosare psihiatrice atent tuşate, arhitecturi ambientale ale fiintelor, lumi ale spiritului si spiritul unei lumi dominată de un regim caruia artistul s-a straduit mereu sa-i faca fata.
Desi considerat de catre critici ca fiind unul din cei mai mari portretisti romani, Corneliu Baba nu e un pictor indragit de oamenii de rind.

Am avut o surpriza placuta sa-l descopar pe Baba intr-o pictura realizata de trei artisti chinezi. Personajele tabloului au linkuri ce pot fi accesate on line.

http://cliptank.com/PeopleofInfluencePainting.htm

( Cautati in partea din dreapta jos, linga cămilă, incadrat de Michelangelo, Gandhi si Confucius …)

O alta surpriza placuta am avut-o in momentul descoperirii sitului lui Siavash Mahvis, pictor contemporan iranian, in acelasi timp lector la Universitatea din Teheran.
Printre preferatii lui se numara si Corneliu Baba.
http://www.figurativedrawing.com/figurative_artists_baba.htm

Trebuie sa mai precizez un amanunt.
La Muzeul Jahan Nama, din incinta complexului muzeal de la Palatul Niavaran din Teheran, se afla  expuse picturi din colectia particulara a reginei Farah, sotia ultimului sah al Iranului.
Printre ele am descoperit o lucrare semnata de Corneliu Baba. Dupa toate probabilitatile aceasta pictura a fost daruita de sotii Ceausescu cu ocazia vizitei lor in Iran, sau poate cu cea de la Bucuresti a cuplului monarhic.
*

*
 Corneliu Baba – Muzeul Jahan Nama
Palatul Niavaran, Teheran

 

Am incercat sa captez cit mai bine pictura lui Corneliu Baba, insa in urma cu doi ani, cind am vizitat ultima oara Palatul Niavaran, fotografiatul cu flash nu era permis. E totusi o minune ca pe chiaroscurul din saloane am reusit sa scot citeva fotografii :)

Cu exceptia acestui ultim tablou expus la Teheran, toate celelalte tablouri alese sa-mi ilustreze blogul se afla in colectia  Muzeului de Arta din Timisoara.

 Deci nu ezitati sa treceti pragul  Palatului Baroc :) 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s