cãci mãsurat ţi-e drumul

Reşedinţa Behnam – Tabriz


Nu-ţi rãsãdi în suflet copacul întristãrii,
Ci rãsfoieşte zilnic a desfãtãrii carte.
Bea vin şi poartã-ţi paşii pe cãile-ncântãrii,
Cãci mãsurat ţi-e drumul de la surâs la moarte.
~ Omar Khayyam~
*
Anunțuri

12 gânduri despre „cãci mãsurat ţi-e drumul

  1. >De unde atâta înclinaţie către arhitectura arabă?"Totul este un mare mister. Orice efort de a-i găsi o explicaţie este greşit – trebuie doar să îl iubeşti, să trăieşti cu el şi să dansezi cu el."OshoŞtiu că e o obseravaţie puţin neaoşă şi simplistă dar nu mă pot abţine să o fac: acele bolţi cu arce frânte seamănă izbitor de mult cu ceea ce am văzut în casa unui maistru popular din Praid – ulcele tradiţionale pe post de acoperiş… nu le-am văzut niciodată aşa pâne acum.

    Apreciază

  2. >" Olarii care pamântu-l plămădesc zile de-a rândulfolosesc înţelepciunea, dibacia lor şi gândul.În picioare cât îl calcă, dac-ar vrea să chbzuiascăar afla că ce frământă, e din fiinţa omenească."am "împrumutat" din BIBLIOTECA BABEL:)testpe unde sper că treci:)

    Apreciază

  3. >@Simona ArdeleanAr fi potrivit ca motto de dimineata …@FlipiNu e vorba de arhitectura araba. Imaginile ce insotesc versurile lui Khayyam sunt fotografii proprii facute de-a lungul timpului in Iran ( vechea Persie).Nu vreau sa intru in polemici dar un procent foarte mare din ceea ce se mediatizeaza sub numele de 'cultura araba', 'stiinta araba', 'arhitectura araba', … etc, reprezinta de fapt realizari ale persanilor.Cea mai mare parte a arhitectilor ce au proiectat castele, moschei si parcuri /gradini prin tari ca Irak, Siria, Spania, Maroc, Egipt, Tunisia, Asia Centrala, India … au fost persani , nu arabi. Influenta persanilor in arhitectura, caligrafie, miniaturi, arta mozaicurilor, a vitraliilor si a decoratiunii cu oglinzi este de necontestat.Multi matematicieni, astronomi, filozofi sau medici de renume din perioada de inflorire a islamului au fost locuitori ai Persiei /Iranului de azi. Araba fiind limba oficiala a zonei, la acea perioada, ei au fost nevoiti sa-si scrie lucrarile in araba . In acea perioada latina era limba de circulatie in lumea invatatilor din Europa, insa nimeni nu-l considera pe Copernic 'latin' :)Dau citeva exemple :Ibn Sina /Avicaenna – medic, farmacist si filozof persan care nu cred ca mai are nevoie de prezentareKhorazmi – celebru matematician persan, cel ce a inventat logaritmii. Cuvintul logaritm este o pronuntie defectuasa a numelui 'al-Khorazmi'Omar Khayyam – matematician , astronom si poet persan ( lucrarile stiintifice le-a scris in limba de circulatie a Orientului – limba a araba, insa versurile le-a scris in limba materna – adica limba persana)Razi – chimist persan ce a distilat pentru prima data alcooluri cu puncte de fierbere diferite … procedeul de distilare partialaAbu Rayhan Biruni – important matematician, astronom, fizician, farmacist si invatat persan polymathul Nasir al Din Tusi despre care ale carui realizari se poate scrie un roman matematicianul si astronomul Ibn Isa al – Mahanicei trei frati Bani Musa din Bagdad ( persani si ei).Arhitectul celebrului palat Taj Mahal a fost un iranian ce se numea Ustad Isa Afandi, si desi diversi istorici i-au contestat importanta, spunind ca el a fost desenatorul proiectului si nu arhitectul sef, dovezile aparute recent nu mai pot fi usor infirmate.Caligraful ce a decorat peretii a fost tot iranian : Amanat Khan Shirazi.Arhitectii ce au desenat planul orasului Bagdad au fost deasemeni locuitori ai Persiei medievale: Nobakht ( persan zoroastrian ce a trecut la islam) si Mashallah ( evreu din provincia Khorasan ce a imbratisat deasemeni islamul).Nu stiu ce v-au invatat pe voi la facultate insa o serie importanta de elemente ale arhitecturii asa zis 'arabe' reprezinta de fapt elemente ale arhitecturii persane/iraniene, cu radacini in perioadele ahemenida, sasanida, arsacida (imperiul Partilor) .Sistemele de ventilatie ( bad gir = wind tower), cele de canalizare subterana ( qanat si kariz), havuzurile, fintinile arteziene si gradinile palatelor sunt in mare parte inventii ale persanilor.http://en.wikipedia.org/wiki/Iranian_architectureE foarte usor de verificat.Un simplu search cu o serie de cuvinte desemnind elemente arhitectonice poate fi edificator.Incearca cu : iwan sau eyvan, andaruni, panjdari (cinci usi), talar, tak, gonbad (cupola), shabestan, badgir, qanat, kariz, howz ( havuz), ab-anbar (rezervor de apa), etc …Scuze pentru lungimea comentariului :)@CELLAStiu ca esti o mare admiratoare a lui Khayyam, nu ca Xenonisis ( care il considera pe Khayyam un 'non-talent' ) :), asa ca ma incred in linkul dat.Revin dupa ce il voi vizita/analiza/ digera …

    Apreciază

  4. >de privit si de citit, am citit tot, dar am fost cam … comod la scris;peste citeva zile voi vedea, sper, H TATE Gallery(daca vrei, arunca o privire la mine pe blog, in cazul in care nu ai vazuto expozitia pina acum, desi…)bogul meu dintr-un jurnal de calatorii a ajuns o babiloniada :) o vara si o toamna frumoase

    Apreciază

  5. >@HoriaCred ca te invidiez putin pentru galeria londoneza :)Multumesc pentru urari.@FlipiApropo de ce spuneai in legatura cu casa mesterului din Praid … cred ca asemanarea vine/se datoreste unor elemente geometrice simple insa de baza.De exemplu, mie personal mi se pare ca exista o asemanare intre templele japoneze si constructiile din complexul minastirii Barsana :)

    Apreciază

  6. >Da. La bază există nişte simboluri ancestrale care compun toate lucrurile. Tocmai de aceea mi s-a părut interesantă alăturarea.Cât despre ne-recunoaşterea stilului, e cam greu ţinând cont de influenţele pe care arhitectura persană a lasat-o peste cel puţin doua continente, dacă nu trei…Se învaţă câte ceva la arhitectură despre istoria antică, bineînţeles că începând cu Egiptul şi Mesopotamia, apoi trecând prin inventatorii şi dezvoltatorii ordinelor în arhitectură. Şi acum ca o paranteză, văd că te pasionează persana. Ţi-am recomandat mai de mult să citeşti Herbert – Dune, dacă o să citeşti o să găseşti multe cuvinte din zona geografică implicată în discuţie.Asemănarea dintre templele japoneze şi mănăstirile maramureşene poate exista, mai ales dacă priveşti într-o oglindă care deformează proporţiile :)

    Apreciază

  7. >Pot să întreb cu te ocupi de foloseşti persana în fiecare zi?Şi apropos de asemănări, e un lucru pe care am uitat să îl includ în răspunsul meu anterior. Cu cât mai mult mergi înapoi în istorie cu atât asemănările devin flagrante (singura diferenţă dintre templele greceşti şi cele dacice de exemplu, în afara materialelor de construcţie, sunt proporţiile, deci esenţa, principiul e acelaşi) şi au la bază nişte reguli clare, extrase din înţelepciunea naturii, din observarea universului, din poveştile transmise prin viu grai sau scrise.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s