improvizaţii "n-euclidiene"

 covorul lui Sierpinski
Cel mai scurt drum, în fiecare dimineaţă altul,
e de la punctul în care mă cauţi şi punctul în care nu mă găseşti.
Cel mai lung?
E acelasi … dar în sens invers.
Anunțuri

11 gânduri despre „improvizaţii "n-euclidiene"

  1. >îmi aminteşte de o improvizaţie, a mea, dar poezia ta mi se pare mult mai reuşită:)nu e "improvizată"recepodul palmei îmi doarelinia vieţii a rătăcitdrumulspre linia inimiidin podul palmeitale

    Apreciază

  2. >CELLA, deci si liniile vietii se pot rataci?!Anonim G.Comentariu nestiintific la comentariul stiintific anterior : nimeni nu a afirmat ca ar fi vorba de un spatiu non-euclidian :)In legatura cu drumul in sens invers se pare ca vorbesti din experienta proprie …

    Apreciază

  3. >De fapt poemul mi-a placut foarte mult, iar experienta, daca e proprie e doar una reflexiva. S-a suprapus pe meditatia mea despre dependenta de caracterul miscarii observatorilor: cei "inertiali" si cei "accelerati". Daca cel ce cauta este inertial si cel gasit este accelerat, concluzia e corecta. Daca in schimb cauta accelerat gasind pe cel inertial, invers, drumul e mai lung. In plus, "cautatorul" si "gasitul" vor vedea fiecare altceva. Acum ma gandesc ce ar fi daca "punctul de gasire" ar fi la orizont! :-) Oricum, revin, poemul e superb, doua ambiguitati sunt mai valoroase decat una. PS: "mă cauţi şi punctul"/ sau in punctul?PS2: "anonim" pt ca platforma nu accepta id-ul de wordpress

    Apreciază

  4. >De fapt corect ar trebui sa fie o multime de "punctele de negasire", acestea pot fi oriunde, intr-o infinitate de coordonate, ca si "punctele de cautare", doar "punctul de gasire" are o proprietate parca suplementara cumva. :-) Tot G.

    Apreciază

  5. >Ai dreptate : exista o multime a punctelor de "negasire" caci in fiecare dimineata drumul e altul …Ideea de la care am plecat o reprezinta "Paradoxul celor doi gemeni" si felul in care se scurge timpul pentru ei. Mi s-a parut interesant ca cel ce cauta poate fi pe rind in situatia ambilor gemeni: o data "pe drumul" cel mai scurt, alta data "pe drumul" cel mai lung.Viteza e data de spatiul parcurs in unitatea de timp.Timpul se scurge diferit pentru gemeni caci ei se afla in sisteme inertiale diferite.M-am gindit la cazul a doua sisteme independente ( dus, intors), in care timpul se scurge diferit, si am ajuns la concluzia ca e logic ca drumurile parcurse sa nu fie egale, desi aparent ele sunt definite de aceleasi doua puncte : de "cautare" si de "negasire".Nu doream sa o contrazic pe CELLA si sa-i spun ca nu consider acesta a fi un poem. E prea cerebral, sec si lipsit de poezie.Nu inteleg de ce si tu l-ai numit poem……………………..In alta ordine de idei, observ ca multi reusesc sa-si timita comentariile de pe platforma wordpress……………………."Acum ma gandesc ce ar fi daca "punctul de gasire" ar fi la orizont! :-) "Ce ar fi daca intreg orizontul ar fi compus doar din 'punctele de gasire' ?

    Apreciază

  6. >La orizont va fi intotdeauna un singur punct, cel de gasire. Toti cautatorii vor avea impresia ca cel de gasit este imobil, viteza lui a devenit zero, va fi vizibil mereu desi, in realitate e dezintegrat, disparut de mult. Iar timpul sa ajungi la punctul de gasire de la orizont ar fi infinit, cautatorul va avea impresia ca se deplaseaza tot mai lent, sau ca e victima unei iluzii optice, nu va mai intelege "realitatea". Inca ceva, probabil punctul de gasire va fi unul luminos… Tot G.

    Apreciază

  7. >"cautatorul va avea impresia ca se deplaseaza tot mai lent, sau ca e victima unei iluzii optice, nu va mai intelege "realitatea" "De ce doar iluzia?"va fi vizibil mereu desi, in realitate e dezintegrat, disparut de mult"Imi vin in minte versurile lui Eminescu :Icoana stelei ce-a muritÎncet pe cer se suie;Era pe când nu s-a zarit,Azi o vedem, si nu e."Inca ceva, probabil punctul de gasire va fi unul luminos… "Afirmatia nu e demonstrabila :)

    Apreciază

  8. >@X Voi imbina iarasi ipotezele si concluziile stiintifice cu cele ale purei imaginatii. "De ce doar iluzia?"Caracterul iluzoriu este dat de incetarea insasi a notiunii de timp, de convulsiile spatiului, "puncte-miraj" vor fi peste tot la orizont."punctul de gasire va fi unul luminos… "@X Afirmatia nu e demonstrabila :)Ha! Ha! Ha! Sa spunem doar ca e o ipoteza careia nu i s-a adus o proba indubitabila. :-) Nu o sa ma ocup de termalizarea punctului de gasire, de o termodinamica a gasirii, desi stim ca la orice profunzime reactiile sunt intretinute de caldura. Putini sunt incombustibili. Punctul de gasire va fi macar un punct ce radiaza, va fi probabil si un punct ce evolueaza. E un punct fara "umbra de indoiala" :). Inca din 1974 Hawking universalizase prezumtia de radianta.La punctul de gasire, utilizand teoria cuantica a campurilor in spatii curbe, se intampla un fenomen de sublimare alchimic, si cei doi emit radiatii calde. Entropia si temperatura sunt proportionale cu suprafata orizontului si cu inversul masei. Oricat de ignifug va fi cel gasit, tot va radia ceva! Doar punctul de gasire dintre doua viduri de egala demnitate nu radiaza. In punctul de gasire se arde pana la cenusa? Chiar cand se gaseste materia cu antimateria nu se produce fum sau un demon minuscul ci lumina, sau radiatie gamma. Sa ne reamintim ca fotonul este propria lui antiparticula. Cantitatea de lumina caracterizeaza tot ce este simplu in Univers. Ma intreb CUM si CAT va lumina punctul de gasire. Ultimul argument:) lumina permite sa fie prinsi in flagrant-delict cautatul si gasitul! :)

    Apreciază

  9. >Raspund cu intirziere deoarece in ultima perioada (poate si din cauza caldurii de aici) gindesc cu incetinitorul :)"Caracterul iluzoriu este dat de incetarea insasi a notiunii de timp"Iata cum vad eu lucrurile."Timpul" exista atita timp cit se produc evenimente. Daca nu s-ar produce nici un eveniment ( reactie chimica, radiere de energie cu o lungime de unda bine specificata, orbitare, etc …), timpul nu ar exista ca notiune fizica masurabila.Pina la proba contrarie, afirmatia cu privire la imposibilitatea demonstratiei va ramine valabila.Daca tot vrei sa "termalizezi" punctul de gasire vreau sa spun ca nu toate reactiile sunt intretinute de caldura ( doar cele endoterme), altele degaja caldura (cele exoterme)…. nu stiu ce inseamna "teoria cuantica a campurilor in spatii curbe" …O voi trece pe lista de lectura :)Ultima propozitie a comentariului nu (cred ca) reprezinta un argument.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s