impresioniştii

 

Claude Monet – Environ de Giverny

La Muzeul de Arta Contemporana din Teheran impresionistii si post-impresionistii sunt destul de bine reprezentati. Pe parcurs va veti convinge ca e asa :)
Aproape toate marile nume ale acestor doua curente atrag atentia in expozitie : Monet, Pissaro, van Gogh, Edouard Vuillard, Pierre Bonnard dar si Toulouse-Lautrec si Paul Gauguin (prezentati anterior).
Blogul de azi l-am deschis cu o lucrare semnata de Claude Monet (1840-1928), pictorul al carui nume a devenit sinonim cu impresionismul.
Urmatorul peisaj, in culori vii, contrastind placut cu cerul innorat de deasupra, ii apartine lui Camille Pissarro (1830-1903).
Camille Pissarro – Les Maisons de Knock (Belgique)

In ambele peisaje iese in evidenta intensitatea verdelui folosit … parca prea verde.

Ultima lucrare insa e urmarita de ghinion.
Dupa revolutia islamica a fost scoasa din expozitie si bagata in depozit pe motiv ca ar fi  imorala.
Aceeasi soarta au avut-o si alte nuduri. Dar despre acest subiect voi incerca sa spun mai multe in viitor.

Deci, pe Gabrielle cu bluza descheiata nu am avut ocazia sa o admir in original.

Interesant mi se pare totusi faptul ca la Muzeul de Arte Frumoase din incinta complexului muzeal de la Palatul Saadabad, tablourile ce contraveneau normelor impuse de legile islamice au fost aranjate intr-un salon separat unde copiii de scoala si restul publicului obisnuit nu este condus, insa turistii straini, oamenii de arta, intelectualii si studentii pot intra la cerere.
Deci in aceeasi tara, in acelasi oras, Teheran, se pare ca functioneaza reguli diferite.
E adevarat ca goliciunea picturilor din secolele XVII-XVIII expuse la Saadabad nu e atit de ‘scandaloasa’ ca cea a picturilor moderne de la Muzeul de Arta Contemporana.

La muzeul de la Palatul Saadabad, pe linga picturile mai sus amintite, tot in acel salon special, in 1998, am vazut patru acuarele fade executate de Hitler.

Revin la tabloul lui August Renoir (1841-1919), ultimul din seria pictorilor impresionisti francezi propusi pentru a-mi ilustra blogul, cu promisiunea ca voi aborda si celelalte picturi aflate intr-o situatie similara cu Gabrielle.
Sunt tablouri despre care nu se stie nimic sau se stie extrem de putin.

Pierre-Auguste Renoir – Gabrielle a la chemise ouverte

9 gânduri despre “impresioniştii

  1. >nu, nu, nu mi se pare prea verde. chiar asa arata verdele pe care il poti vedea la tara. orasenii, obisnuiti cu pereti de granit si asfalt incins, nici nu mai stiu cum arata natura :).

    Apreciază

  2. >@literelibereInseamna ca am probleme de perceptie din moment ce tu si Sirg gasiti ca nuantele de verde sunt naturale …@CELLATu nu poti fi off-topic chiar daca ai vrea :)@SirgE un cer ceva mai deosebit. Cred ca pe Pissarro l-a prins ploaia acolo pe deal in timp ce picta casele si peisajul :)

    Apreciază

  3. >Nu stiu ce, dar ceva imi lipseste ca sa ma atasez de Monet asa cum m-am atasat de van Gogh, Kandinsky, Vasarely, Vermeer, Goergia O'Keeffe, Franz Marc, si mai nou Remedios Varo :)

    Apreciază

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.