arpegiu fără cheia sol

Timpul ni se aruncă-n faţă
tăindu-ne răsuflarea;
clipele aspre
şlefuiesc în piatra dură a sufletului
curbe imposibile,
în spatele cărora se ascund
zâmbetele pe care niciodată
nu le vom zâmbi.
Pe fundul paharului
cândva plin cu vin negru
a rămas doar aroma –
lipită fierbinte pe pereţii de cristal rece.
Inspirînd-o
începi să înţelegi
că viaţa e o iluzie desăvârşită –
arpegiu fără cheia sol
(r)acordat la diapazonul morţii.
De aceea îmi place
ca din când în când să-ţi descui inima;
să las bezna de afară
să se amestece cu cea de dinăuntru,
şi odată cu ea
colbul de stele să se împrăştie-n veacul de singurătate
ce mâine în zori
va trece grăbit pe lângă tine.
 Imagine – Shahla Homayouni
Anunțuri

3 gânduri despre „arpegiu fără cheia sol

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s