Dimineaţa ia forma unui tunel de oglinzi ţintuite cu ace aurii de ceasornic.
Ceva din mine aşteaptă.
Ceva din mine reneagă.
Ceva din mine a făcut pact cu indiferenţa, împotriva voinţei celorlalte două părţi.
Am senzaţia ca sunt privită prin crăpătura uşii şi că trebuie să mă prefac că nu ştiu.
Distanţa până la privitor e mai mică decât distanţa dintre imagine şi oglinda ce o reflectă.
E o suprapunere ce-mi zgârie nervii şi-mi aminteşte mereu că sunt urmărită.
Ar trebui sa caut un vaccin împotriva realităţii. Să mă imunizez contra stărilor indescriptibile ce mă trag în trecut.
Dacă trecutul ar fi fost conceput în eprubete de laborator m-aş fi întors şi aş fi schimbat substanţele constituente. Aş fi experimentat altceva, ca de exemplu un înveliş impenetrabil la atacul sentimentelor. Sau m-aş fi transformat într-un număr. 33 poate :)
Dar nici numerele nu sunt la adăpost. Am aflat asta dupa ce-am privit Numerele Îndragostite ale lui Giacomo Balla.
Poveştile lor de iubire sunt relativ simple : 7-le a întâlnit-o pe 21-una şi au trăit fericiţi de la 
la + 
.
Două numere prime, divizibile cu 1 şi cu ele însele, formează întotdeauna un număr cu soţ.
Aşa vrea matematica.
5-ul a avut un accident de circulaţie, vrând să-l depăşească neregulamentar pe 6 iar 4–ul a făcut o adevarată criză de gelozie văzând că în locul lui a fost preferat 10-le.
23–ul se plimbă plictisit pe axa numerelor reale, înghiontind toate zecimalele ce îi ies în cale.
13-le se plânge că are ghinion în a-şi găsi perechea, însă nimeni nu are urechi să-l audă …
1-na e prea timidă pentru a intra într-o noua combinaţie binara, căci, în stânga ei, zero–ul o ţine strâns de mână.
Ceva mai încolo, mia, nu Mia, refuză politicos curtele milionului :)
Rezonanțe Imposibile 
>foarte tare-mi place!cu atat mai mult cu cat am eu asa o ide fixa legata de o geometrie ascunsa a lucruilor care inseamna armonie intr-un anume sens
ApreciazăApreciază
>foarte drăguţă abordare, chiar mi-a plăcut :) E o mistică greu de pătruns dincolo de matematică, şi o ordine imposibil de disturbat… Matematica a rămas aceeaşi de mii de ani…oamenii să se fi schimbat?
ApreciazăApreciază
>Nu stiu de e vorba de matematica aici… e o poetica a numerelor, desprinse din context, ele sunt lucruri. Stii, in sens nichitian…
ApreciazăApreciază
>@Simona ArdeleanGeometria a fost si a ramas una din pasiunile mele …@AncaCred ca oamenii s-au schimbat. Cei mai multi din oamenii de azi se pricep doar sa "butoneze" multe butoane nu si sa gindeasca sau sa contempleze, asa cum o faceau cei de pe timpul lui Ramses, Pitagora, Avicenna, Leonardo sau Newton.@ElenaLa Nechita toate isi regasesc sensul ascuns : culorile, formele geometrice, numerele, cuvintele si necuvintele …
ApreciazăApreciază
>M-am gândit la un vaccin împotriva realităţii . Se iau câteva numere prime şi se amestecă bine într-un mojar până ce se recombină între ele , se întinde amestecul în forme geometrice pure şi se toarnă apoi un strop de poezie . După gust…
ApreciazăApreciază
>Seamana mai mult cu o reteta de foi de placinta :)
ApreciazăApreciază
>Am vazut un film cam sf&anime asa :|, Avatar, dar mi-a placut. Mi-a placut ideea unei legaturi intre oameni, natura, animale, ca un fel de retea neuronala la care te poti conecta oricand. Mi s-a parut ca "oamenii" aia erau liberi si linistiti, li se aprindea pamantul sub picioare cand mergeau si frunzele cu care se inveleau noaptea ii protejau ca intr-un cocon, zburau printre munti suspendati ca Pirineii lui Magritte.Apoi cineva mi-a zis ca toata legatura asta seamana cu internetul. Pe cand eu o vroiam reala, acolo afara, opusul.
ApreciazăApreciază
>Frumos.Imi place…dar ,daca exista reactii adverse la vaccinul asta ,impotriva realitatii(?)…ar mai fi acelasi numar …de doritori de vaccin)
ApreciazăApreciază
>Roxana, ce reactii adverse ar putea determina un vaccin la realitate? Oare se face subcutanat sau trebuie sa curga prin vene? …hm
ApreciazăApreciază
>@14:51Am ajuns sa ma indoiesc de faptul ca intre oameni pot exista legaturi de puritatea celor ce exista in regmul animal.Omul devine pe zi ce trece un exponent al compromisului. E adjectivul ce caracterizeaza cel mai bine, cred eu, societatile umane de la ora actuala.@roxanaemberReactii adverse exista … mai ales la cei deja intoxicati de prea multa realitate.Nu zic ca trebuie sa visam24 ore din 24, dar nici sa devenim sclavii unei lumi construita prin vointa altora.Inafara "lumii exterioare" mai exista si o "lume interioara" … iar aceasta din urma o construim singuri.In aceasta lume permitem accesul doar acelora ce ne plac noua, o umplem doar cu lucruri si amintiri de care suntem legati … in aceasta lume nimic nu e fals sau obligatoriu.
ApreciazăApreciază
>La fel cum nimic nu e adevarat, in lumea interioara – asa cum o prezinti -, cata vreme nu exista Confirmare. C, nu c
ApreciazăApreciază
>Inca ceva. Nu inteleg de ce fantazarile ar fi replica potrivita pentru lumea "construita prin vointa altora". Ca si cum propria persoana ar fi incapabila sa actioneze, sa faca ceva bun in mediul in care traieste.
ApreciazăApreciază
>uf! 22.29 si 22.56 – al anonim :))
ApreciazăApreciază
>Amintindu-mi de comentarile pe care le-ai facut la "Sunt depărtarea ce te împresoară" ( … dar si altele), sper ca nu exista pretentia sa se raspunda la modul serios unei persoane care afirma ca vine pe acest blog ca sa se amuze.Amuzament placut si in continuare … Stiu sa-i deosebesc pe anonimii ce-mi acceseaza blogul.
ApreciazăApreciază
>"pretentia sa se raspunda serios" – eu, nu, de aceea, da, era mai potrivit sa tac, pentru ca oricum stiam ca e vorba despre lucruri care, rareori si de putini oameni, sunt gandite serios. Pentru ei insisi, nu pentru pretentia de a da raspunsuri altora. Eh, promit ca n-am sa-ti mai zgandar sau irit judecata. Vise frumoase, realizabile si imlinire.Toate bune.
ApreciazăApreciază