de ce zâmbeşte Mona Lisa ?

Nu tin minte unde si cind am vazut pentru prima oara o reproducere a Giocondei.
Mona Lisa se contopeste in memoria colectiva a milioane de oameni ce i-au privit buzele strinse intr-un suris enigmatic.
Mai tirziu, atunci cind au inceput sa ma intereseze povestile legate de lumea artei, am aflat ca acest tablou s-a aflat in posesia lui Leonardo da Vinci pina in momentul decesului acestuia, ce a survenit in 1519 in Franta.
Nu mi se parea logic. Si voi explica de ce.
Pictura a fost si e inconjurata de mister iar speculatiile facute pe marginea ei au umplut mii de pagini.
Oficial se spune ca Mona Lisa ar fi fost Lisa Gherardini, cea de a treia sotie a unui bogat negustor de matasuri : Francesco del Giocondo.
Tabloul a fost inceput in 1503 iar ultimele analize efectuate arata ca Leonardo l-a repictat de cel putin trei ori (caci au fost identificate trei straturi extrem de fine de culori), fara sa se mai  puna la socoteala retusurile de tot felul.
Ultimele tuse au fost adaugate in 1519, deci cu putin timp inainte de moarte.
Aici se cuvine pusa o prima intrebare : daca Francesco del Giocondo e cel ce a dat comanda tabloului, sotia lui pozind ca model, de ce ei nu au luat comanda data?
Poate ca nu le-a placut si au cerut pictorului sa il retuseze.
Foate bine. Atunci cum se face ca peste saisprezece ani tabloul se afla tot la Leonardo?
Dar sa sistematizez informatiile ca sa-mi fac inteleasa ideea pe care imi axez blogul de azi.
In 1516  Leonardo da Vinci paraseste Italia si pleaca in Franta la invitatia regelui Francois I.
Il insotea ucenicul sau, contele Francesco Melzi, fiul unui aristocrat din Lombardia.
El e cel ce va mosteni manuscrisele, desenele si tablourile lui Leonardo si se va ingriji de ele.
Inainte de plecare  Leonardo da Vinci ii lasa in pastrare lui Bernardino Luini, cel mai talentat ucenic, o serie de caiete cu notite, schite si desene ciudate.
In Franta, pe 10 octombrie 1517, e vizitat de catre Antonio de’Beatis care consemneaza in jurnalul sau ca a vazut in atelierul pictorului trei tablouri ce i-au atras atentia : Madona cu pruncul, Ioan Botezatorul si portretul unei doamne florentine.
Din descrierea facuta de el rezulta ca doamna florentina e Mona Lisa.
Ciudat  e faptul ca desi in momentul decesului lui Leonardo tabloul Monei Lisa se afla in Franta, la resedinta sa, il regasim  mai apoi la Salai, fostul ucenic si iubitul atit de controversat din biografia lui Leonardo.
Imaginea cu care am dechis blogul, pictata de un anonim, il reprezinta tocmai pe adolescentinul Salai.
Nu mi-am propus sa iau in discutie sexualitatea pictorului, insa unele precizari sunt absolut necesare.
Leonardo il intilneste pe copilul de zece ani Gian Giacomo Caprotti si il ia in atelier, loc unde, cel ce mai tirziu va fi poreclit Salai sau Il Salaino, va ramine treizeci de ani.
Salai, poreclă ce in esenta inseamna  micul diavol, ii provoaca necazuri lui Leonardo, care, indragostit fiind de el, ii iarta toate furtisagurile si mizeriile.
Gian Giacomo Caprotti da Oreno isi va semna lucrarile folosind  pseudonimul Andrea Salai.
Salai nu se va desparti de Mona Lisa lui Leonardo, insa dupa moartea sa (1525), si la cererea lui expresa, tabloul va fi vindut contra sumei de 505 lire. De ce exact 505 lire?
Lucrarea  va avea mai multi proprietari francezi iar in cele din urma va ajunge la Muzeul Luvru, loc in care se afla si la ora actuala.
Vreau sa amintesc citeva din speculatiile facute in legatura cu personajul tabloului.
S-a spus ca nu e vorba de Gioconda, sotia lui del Giocondo, ci de Constanza d’Avalos –  poreclita La Gioconda, adica cea fericita :)
Altii sunt de parere ca e vorba de Isabela d’Este, singura femeie din anturajul de prieteni al pictorului, o aristocrata amatoare de arta, inteligenta, rafinata si culta si pe care Leonardo o pretuia foarte mult in discutii.
S-a mai spus ca e posibil ca artistul sa-si fi pictat mama din memorie.
Alte nume propuse au fost cele ale Ceciliei Gallerani (careia i-a facut un portret ce a devenit celebru sub denumirea de Doamna cu Hermina ), Caterina Sforza – personaj foarte complex si cu o biografie pe masura, sau chiar Isabela de Aragon.
Cea mai ametitoare ipoteza e aceea ca Mona Lisa ar fi de fapt Leonardo in travesti. Zeci de prelucrari foto si variante computerizate ale schitelor si autoportretelor pictorului au fost suprapuse peste chipul Monei Lisa.
Trasaturile usor barbatesti ale Monei Lisa sunt vizibile,  insa surisul feminin le atenueaza si in acelasi timp contrabalanseaza androginitatea personajului.
Am citit  toate ipotezele lansate de critici, experti si scriitori … insa nici una nu m-a captivat.
Intr-o zi, cu surprindere maxima, am descoperit asemanarea dintre Ioan Botezatorul si Mona Lisa.

Ambele tablouri prezinta personaje androgine.
M-a intrigat pozitia miinii lui Ioan Botezatorul si degetul ce urmareste axa crucii din fundal, aproape invizibila la prima privire.
Peste citeva luni am descoperit tabloul Platon si Aristotel, pictat de Rafael, in care am regasit aceeasi pozitie a miinii.
Cert e faptul ca Leonardo a preluat acest element din tabloul lui Rafael deoarece a tinut sa spuna ceva :)

http://uts.cc.utexas.edu/~timmoore/BeaGreekweb/PlatoAristotle.jpg

Cautarile mele au continuat pe aceasta linie caci pentru prima data aveam sentimentul ca ma apropii de adevar.
Mi se intarea convingerea ca modelul ce a pozat pentru Gioconda e acelasi cu cel ce a pozat pentru Ioan Botezatorul.
Suprapunerea celor doua tablouri cu ajutorul programelor de tot felul demonstreaza chiar faptul ca pentru ambele picturi artistul a folosit o aceeasi schita in carbune.
Iata cum arata combinatia efectuata pe calculator.

Dar nu ma multumesc cu atit si merg mai departe in  afirmatiile  mele (scandaloase).
Modelul celor doua tablouri a fost Salai. 
Se stie ca Leonardo iubea şaradele si ca tablourile lui ascund zeci de informatii codificate, si aici nu ma refer la celebrul Cod al lui Da Vinci scris de Dan Brown :)
Ma refer la hermina din bratele Ceciliei Gallerani, amanta lui Ludovico Sforza, nobil ce avea pe blazonul său acest simbol al puritatii, dar si la ienuparul din portretul Ginevrei de’ Benci.
Mona Lisa e dupa toate probabilitatile anagramarea numelui lui Salai, sau mai bine zis Mon Salai ( Salai al meu), apelativ frecvent intilnit in scrierile lui da Vinci.
Stiu ca toate aceste ipoteze pot parea extrem de fanteziste  … ridicole chiar.
Dar nu e vorba doar de picturile celebrului pictor renascentist italian.
Propun doua tablouri atribuite lui Salai, un ucenic lenes de pe urma caruia nu a ramas cine stie ce, insa acestea doua dau nastere la nenumarate intrebari.
Tabloul intitulat Monna Vanna de la Musee Conde ii este atribuit lui Salai.
O alta varianta ( Gioconda  dezbracata) a fost expusa in Italia in vara anului ce tocmai a trecut.  E vorba de acest tablou descoperit recent intr-o nişă din biblioteca particulara a cardinalului Joseph Fesch, fost ambasador al lui Napoleon Bonaparte la Vatican.
Varianta postata in continuare produce un mic şoc vizual.

Nu datorita nuditatii, caci nuditatea a devenit un pseudo-standard al lumii moderne, ci datorita asemanarii cu Ioan Botezatorul pictat de Leonardo, tablou expus tot la Luvru si considerat ca fiind ultima capodopera a geniului renascentist.

 

Cautind prin diverse colectii, muzee, biblioteci si reviste de arta am avut norocul sa o descopar pe Flora, tablou pictat in jurul anului 1600 de catre Carlo Antonio Procaccini. Fara indoiala ca Monna Vanna atribuita lui Salai a constituit sursă de inspiratie.
Comparatia dintre Gioconda dezbracata atasata acestui blog  ( atribuita lui Salai, varianta de la Musee Conde) si cea a picturii lui Procaccini,  pune in evidenta clasa artistica a primei.
La Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg exista o alta versiune, pictata insa de un anonim.
Dati click aici in cazul in care doriti sa o vedeti.
Dar ce ziceti de acest Ioan Botezatorul (John the Baptist) ?
… e revoltator, au spus unii.
De ce zâmbeşte Mona Lisa ?
… ştie cineva oare ?!

 

Anunțuri

27 de gânduri despre „de ce zâmbeşte Mona Lisa ?

  1. >codurile de interpretare culturala si estetica difera de la o generatie la alta. ceea ce e fascinant este ca ele raman mereu cel putin intr-o privinta pline de engime si mister.

    Apreciază

  2. >Enigmele si misterul tin de latura psihologica a creatorului.Leonardo e un maestru in acest sens. Elemente minore din tablourile lui nu sunt puse acolo la intimplare. Sunt puse de pictor cu scopul de a comunica adevaruri majore pe care nu putea sa le spuna altfel.Cindva l-am numit pe Leonardo "maestrul saradelor" … si cred ca e :)

    Apreciază

  3. >salutare. hehe. de ce zambeste Mona Lisa? cred ca Vasari (si eventual Felibien) ne ofera raspunsul :Pdar serios, elementul de mister si fascinatia pe care tabloul o exercita sunt poate mai degraba consecinte ale unei traditii de interpretare dezvoltata in epoca romantica. anyway, nu stiu ce sa zic de asemanarile fizionomiei la Mona Lisa si Ioan. mie mi se par destul de diferite chipurile, mai putin zambetul. sunt si alte tablouri in care se poate recunoaste acelasi zambet (Fecioara cu pruncul si Sf Ana; Vergine delle rocce; Sf Ioan din Cena; studiul de cap de femeie de la Windsor; chiar si Madonna Litta). Salai nu este singurul care preia zambetul, la fel se intampla si cu Bernardino Luini (si alti "leonardeschi").gestul de arata spre cer apare frecvent la Leonardo (Sf Toma din Cena; Studiul pt Fecioara cu pruncul & Sf Ana si Ioan). ma intreb daca nu este mai degraba un gest devenit conventional? imi vine in minte doar Mercur al lui Giambologna. sau poate nu e intamplator ca ma gandesc la asta? Leonardo aminteste in insemnari de "Hermes filosoful". uf.

    Apreciază

  4. >:), nu cred ca Vasari a spus mare lucru. Cel putin, eu una, nu am citit. Daca ai informatii in plus chiar as fi incintata sa le aflu.Ai dreptate in ce priveste aura de mister. Ea a fost adaugata de-a lungul anilor, in special dupa cel de-al doilea razboi mondial.Mana cu degetul ridicat apare si in "Fecioara cu pruncul si Sfinta Ana", insa cred ca acest simbol a fost luat de altundeva. Nu stiam de Hermes, insa acum ca mi-ai dat ideea … voi cauta.Se crede ca Leonardo era de acord cu unele grupuri de eretici care proclamau suprematia lui Ioan Botezatorul asupra lui Iisus si care afirmau ca Ioan e adevaratul Mesia…. gindul ma duce la Ordinul Ioanitilor :)Multumesc ca ai avut rabdare sa analizezi textul.

    Apreciază

  5. >nu stiu de ce zambeste Mona Lisa, dar zambetul ei (lui ) e dezarmant :)PS. vezi ca ultimul link nu functioneaza(versiunea anonimului de la ermitaj -sankt petersburg)

    Apreciază

  6. >pai e vorba de celebra anecdota relatata de Vasari in Le Vite. Leonardo ar fi adus muzicanti si bufoni pentru a o inveseli pe tanti in timp ce ii poza :). ah btw, acum vad cum zice Vasari: "Prese Lionardo a fare per Francesco del Giocondo il ritratto di mona Lisa sua moglie" (http://biblio.signum.sns.it/cgi-bin/vasari/Vasari-all?code_f=print_page&work=le_vite&volume_n=4&page_n=30). mona/monna e varianta prescurtata de la "ma donna". mi se pare destul de trasa de par ipoteza apartanentei lui Leonardo la diverse "grupuri de eretici care proclamau suprematia lui Ioan Botezatorul". dar poate e doar o reactie adversa la muntele de literatura/maculatura aparuta de la codul lui da vinci incoace. recunosc ca nu am citit nimic in leg cu asta. imi poti recomanda ceva, te rog?eu ma gandeam la o influenta ficiniana (Leonardo dezvoltand un sistem oarecum diferit). faptul ca prima imagine care mi-a venit in minte a fost a lui Mercur mi s-a parut o surpriza draguta. dar n-am habar daca se poate trasa o legatura directa.

    Apreciază

  7. >@literelibereCred ca adresa e prea lunga si bloggerul nu-mi accepta linkul.Altfel nu-mi pot explica de ce nu reusesc sa il pun in forma optima, adica aceea care sa ofere imaginea la dimensiuni acceptabile.@anonimNu am spus ca Leonardo facea parte din vreun grup de eretici ci ca ar fi fost de acord cu ideile vehiculate de ei.E totusi putin ciudat, ca sa nu spun altfel, ca intr-o perioada in care cele mai bine platite lucrari erau cele ce infatisau scene din viata lui Iisus, el nu prea a pictat asa ceva ( Cina cea de Taina e o excceptie) … insa lui Ioan Botezatorul i-a acordat multa atentie …Printre teoriile citite se afla si aceea lansata de doctorul Surano care afirma ca Mona Lisa ar fi suferit de bruxism.http://www.guardian.co.uk/world/1999/sep/01/philipwillanPoti sa 'explicitezi' ideea legata de Mercur?Despre Ficino am gasit ceva aici :http://www.philipcoppens.com/ficino_mag.html

    Apreciază

  8. >"intr-o perioada in care cele mai bine platite lucrari erau cele ce infatisau scene din viata lui Iisus, el nu prea a pictat asa ceva" heei? nu m-am mai gandit pana acum sa caut statistici (dar ti-as multumi daca mi-ai indica o sursa). ma gandesc la multitudinea de reprezentari ale Mariei si faptul ca o acuza adusa bisericii catolice in timpul reformei era si cultul marial. si oricum, in epoca lui Leonardo, pe langa arta laica care deja avea traditia ei proprie, se dezvoltau noi genuri (portretul, peisajul). de aceea nu cred ca se poate face un top al scenelor platite mai bine, pentru ca nu scena era cea care conferea importanta tabloului, ci modul de reprezentare. intorcandu-ma la Leonardo, sunt atatea scene cu Iisus si nu cred sa fie Cina o exceptie – vezi toate Madonnele, Adoratia Magilor, Bunavestire. ipoteza lui Surano mi se pare o gluma haioasa. sincer, mai sinistru mi se pare articolul lui Coppens asta. nu a fost niciodata minimizat rolul lui Ficino, din contra. si e ciudat ca el sustine asta si in acelasi timp citeaza din Jean Seznec, adept al modului de cercetare axat pe iconografie, sau Frances Yates. si cum sa ii alaturi pe cei doi lui Javier Sierra?! ar mai fi si alte afirmatii ciudate prin articol.cat despre ideea de Mercur in renastere… mi-e efectiv frica sa ma apuc sa vorbesc despre asta. ai sa spui, pe buna dreptate, ca ma eschivez. dar subiectul este prea vast pentru puterile mele si rasdiscutat de niste oameni mai destepti decat mine (deja am mentionat doua nume; Warburg, Panofsky & imi imaginez ca si alti elevi de-ai lor au abordat candva subiectul).

    Apreciază

  9. >@Sirg'Ideea mea' nu e doar a mea, :) La acelasi lucru s-au gindit si altii inainte de mine … insa eu sunt multumita ca am putut sa observ asemanarile de una singura si nu le-am luat de prin carti sau articole.@anonimCred ca nu am reusit sa ma fac suficient de bine inteleasa …Atunci cind spus 'scene cu Iisus' ma refer la crucificare, coborirea de pe cruce, drumul Golgotei, Iisus si ucenicii, sarutul Iudei, nunta din Cana, minunile, Iisus in templu, Cina cea de taina, …Picturile cu Madona si pruncul, Adorarea magilor, Bunavestire … le incadrez la tema Fecioarei Maria.Peisajul era un gen aproape inexistent in perioada Renasterii, mai ales in Italia.Pictorii flamanzi si olandezi sunt cei care dezvolta acest gen de arta.Referitor la Mona Lisa au fost lansate tot felul de teorii : ca ar fi fost insarcinata, ca ar fi suferit de bruxism, ca ar fi avut ciroza, ca trecea printr-o perioada depresiva datorita abuzurilor sotului ( zimbetul ei fiind de fapt o refulare a tristetii si a dependei de medicamente) …Despre Mercur, Hermes &Vitruvius Man nu pot sa-mi dau cu parerea deoarece am citit doar texte de suprafata referitoare la subiect.Intr-o zi, cit mai curind, va trebui sa-mi organizez lista de lectura si sa-mi clarific prioritatile :)

    Apreciază

  10. >Indiferent a cui e ideea, am sa iti promovez acest articol la mine pe blog, pt ca mi se pare fascinant si probabil e cel mai bun post al tau de la obsesia Edward Hopper incoace, desi e greu de facut un astfel de top :)Legat de Mona Lisa, am sa fac si eu o supozitie, o parere personala de moment cel putin.. Eu cred ca acest tablou atat de celebru acum, in vremea lui Leonardo era o lucrare banala, desi facuta cu geniu, dar care nu prezenta interes, de vreme ce prezenta o oarecare florentina. Faptul ca Leonardo s-a straduit atat de mult si a tinut mult tabloul inseamna ca insemna ceva mai mult pt el decat un simplu portret si probabil ca ori era o sarada de a lui, sau ceva care ii era aproape de suflet.

    Apreciază

  11. >Excelentă provocare, subtilă inspiraţie feminină! Dar, pentru a înţelege mai mult din celebrul zîmbet, nu sînt suficiente explicaţiile medicilor (Mona Lisa e însărcinată, judecînd după starea încheieturilor…), nici cele ale sociologilor (Maica Domnului. cu zîmbetul ei modest, onorabil, e modelul frumosului feminin în Renaştere), nici cele ale istoricilor (Lisa del Giocondo avea toate motivele să zîmbească – făcuse o căsătorie foarte avantajoasă, Francesco fiind mult mai bogat decît ea…). Îndrăznesc să cred că nici măcar cunoscuta homosexualitate a lui Leonardo nu e cheia potrivită… Şi atunci? Atunci, să încercăm şi explicaţia iniţiatică (ezoterism ai vrut, de ezoterism ai parte! :) În puţine cuvinte – după aproape o mie de ani de creştinism pur şi dur, care culminează cu Summa Theologica, o operă de două milioane de cuvinte, oamenii încep să redescopere plăcerea. Plăcerea contemplării naturii, plăcerea fiorilor dragostei. Surse de inspiraţie – Arabia, maurii, Bizanţul. Rezultate – trubadurii, poeţi provensali, Dante şi ordinul "Fidelilor Amorului", magicienii Renaşterii. În 1439, misteriosul Gemistos Plethon, un iniţiat neoplatonician, aduce la curtea lui Cosimo texte hermetice şi dialogurile Maestrului. Miza e mai mare decît o spun cărţile de filosofie – dincolo de interesul pentru Antichitate, Plethon re-sădeşte sămînţa misteriilor, a întîlnirilor personale cu Divinitatea. Cum? Prin stări alterate de conştiinţă, desigur, induse de emoţiile dragostei şi ale sexualităţii. "Banchetul"? Desigur, dar şi bachanalele orfice, dar şi misterele de la Eleusis. Pitagora îl inspiră pe Giordano Bruno, Hermes – pe Ficino. Artiştii epocii lucrează sub influenţa magilor – Leonardo se iniţiază în secretele "numărului de aur" alături de Fra Luca Pacioli, cărţile lui Leon Battista Alberti îi vorbesc despre arhitectura creată în vis… Sub aceste auspicii, artistul învaţă să adore atributele feminine ale lui Dumnezeu, redescoperă ceea ce egiptenii numeau Isis iar gnosticii – Sophia. Şi le înfăţişează sub aparenţa unei modeste soţii de negustor! Walter Pater, iniţiat şi critic de artă, scria despre ea: "Este o frumuseţe făurită din interior asupra cărnii… este mai bătrînă decît stîncile printre care şade… a fost de multe ori moartă şi a învăţat secretele mormîntului şi s-a scufundat în mările adînci şi păstrează asupra ei ziua decăzută". Isis, arcana Tarotului cu numărul doi, Natura, Papesa, soţia Unului, purtătoarea cărţii deschise şi a cele închise… Zîmbetul ei înseamnă plăcerea explorării universului interior, certitudinea naşterii şi a renaşterii, făgăduinţa înţelegerii Tainei, iubirea care mişcă Roata Lumii… Dar ajunge cît am spus, Allah e singurul Atotştiutor, Fie slăvit în veac Numele Lui!P.S. Ai intuit bine şi în ce priveşte gestul enigmatic al Sf. Ioan, care se regăseşte şi la Platonul lui Rafael – e gest de recunoaştere între adepţi şi gest de reamintire. Degetul ridicat se completează cu cel coborît, pentru că "aşa cum este sus aşa e şi jos", "precum în Cer, aşa şi pe Pămînt".

    Apreciază

  12. >@Sirg:), nu stiu ce ar mai fi de 'promovat' ca pina acum mi-ai facut reclama peste masura pe blogul tau. Nu stiu daca vreodata ma voi putea revansa in vreun fel …@Cristian CoceaIdeea ta cu privire la zimbetul Monei Lisa e greu de acceptat.Sa o fi reprezentat ea pe Sophia? … pe Isis si pe Amon in acelasi timp?Sunt de acord ca Leonardo a fost un initiat in Misterele Eleusine si ca avea perfecta cunostinta de cele mai subtile idei ale filozofiei grecesti … si ce ar fi fost Europa fara greci?.Vitruvian Man a fost desenat avind ca punct de plecare proportiile de aur si toata geometria lui Pitagora.Poate ca intr-o zi vor veni unii care vor avea curajul sa afirme ca, din punct de vedere artistic, John the Baptist e mai bine realizat decit Gioconda … plus misterul pe care il duce de secole :)Nu stiu ce parere ai, insa pe mine ma frapeaza faptul ca in tablourile cu Maria si pruncul Iisus apare mereu Ioan Botezatorul (copil) si mama lui, Ana.Nu ti se pare suspecta aceasta predilectie?

    Apreciază

  13. >indraznesc sa las/ scriu si eu parerea unui novice: de doua zile, am revazut putinele carti si albuume pe care le am ddespre Leonardo [da! pt mine ramine personalitatea cea mai coplesitoare] lectura textului tau, precum si comentariile mu-au lasat acea satisfactie pe care am avut-o dupa ce am citit reolica rigurias argumentata de catre un proffesionist, Marc Sinclair, in 'Conspiratia Da Vinci'… si pt ca net-ul acum ma lasa iti scrriu/ spun ca eu cred ca, in cazul in care va trece si pe la mine, Mos Nicolae ma va gasi privind acel tablou al lui Sasseta, cu Sf Farncesco d'Assisi ––––tu reusesti sa aduci si firescul si magicul deopotriva, de fiecarre data cind trebuie

    Apreciază

  14. >Citind comentariile mi s-a deschis apetitul de lectura … deci nu numai tie :)Am de gind sa recitesc "codul" lui Dan Brown, dar sunt in cautare de alte titluri mai bine documentate si mai pertinente.Pe Marc Sinclair l-am trecut in capul listei :)Astept si alte propuneri :)

    Apreciază

  15. >Subiectul e atat de discutat si controversat, incat mi-e frica sa ma ”apuc” de el. ”Cea mai ametitoare ipoteza e aceea ca Mona Lisa ar fi de fapt Leonardo in travesti.” Si singura care se pare ca e viabila. Oricum, ”acea doamna ” (respectiv presupusul model al Giocondei ca fiind sotia contelui cutare) NU a existat, adica NU pentru a poza ca Mona Lisa. Daca exegetii operei lui Leonardo au mintit, asta este, dar nu vad motivul pentru care sa o fi facut! Acum nu am timp si energie sa iti dau toate sursele de dcumentare (lb engleza) dar ele exista si adata le voi pune in ordine. Tu ai o documentare temeinica, foarte pusa la punct, eu am fost interesata mai mult de controversa privind trimiterea la Amon și Isis, etc etc, prin portretul unui tanar, poate Leonardo, numit…Mona Lisa (o anagrama).E altceva, e mult mai mult decat un portret (nici macar feminin, eventaul ambisex), iar zambetul e mult mai mult decat un misterios suras, e TOT ceea ce Leonardo stia, descoperise, credea, faurea…dar, fie frica de erezie era prea mare, fie nu-l interesa sa se explice, l-a lasat sa fie considerat…suras! Nici nu-i pasa, era opera sa, ceea ce lăsa mostenire, nu doar pictura sa! Odata, odata poate ma apuc si eu de Mona Lisa. Nu prea imi place portretul, din pacate. Ma atrage doar mesajul si descifrarea lui. In schimb, imi place la nebunie Potretul lui Salai, e admirabil!

    Apreciază

  16. >"Picturile cu Madona si pruncul, Adorarea magilor, Bunavestire … le incadrez la tema Fecioarei Maria."hehe, mda. eu consider ca Madonna cu pruncul, Adorarea magilor sau Bunavestire sunt scene in care ideea intruparii prevaleaza, de aceea le-as incadra tot la ciclul episoadelor din viata lui Iisus. la tema Fecioarei Maria as incadra doar scene gen Prezentarea la templu, Visitazione etc. oricum nu-i bai…"Peisajul era un gen aproape inexistent in perioada Renasterii, mai ales in Italia.Pictorii flamanzi si olandezi sunt cei care dezvolta acest gen de arta."ai dreptate, mai degraba pictorii flamanzi si olandezi dezvolta acest gen. cu toate acestea, as zice ca si in Italia este observabila emergenta lui. uite de pilda rolul pe care peisajul il joaca la Giorgione. si mi se pare putin nedrept sa spunem ca peisajul era aproape inexistent tocmai "in fata" unei picturi de Leonardo, neluand astfel in considerare faptul ca el acorda, din diverse motive, atentie arierplanelor. cu cativa ani inainte de a picta Gioconda, realizeaza o serie intreaga de studii de peisaj (desenele de la Windsor). doresc sa reiau o afirmatie anterioara…cand am spus ca elementul de mister se bazeaza pe un mod de interpretare dezvoltat in epoca romantica (am observat ca cineva l-a mentionat si pe Pater), incercam – fara a reusi, sa fac o aluzie la tendinta obsesiva de a vedea Gioconda drept o lucrare cu un mesaj abscons, ezoteric. ma gandeam in principal la aparitia ideii de "femme fatale" sau a fascinatiei pentru "eternul feminin" etc; si la muntele de interpretari bazate pe ceea ce Pater sau Gautier cauta in tablou. ideea ca o imagine nu mai cere sa fie doar contemplata, ci si descifrata, asemeni hieroglifelor, este proprie scolilor de critica romantice. de-aici si multitudinea de interpretari una mai fantezista decat cealalta, din moment ce criticul, pentru a vedea "dincolo" de tablou, putea apela liber la propria imaginatie. chiar tu mentionai ideea de "sarada" mai sus, considerandu-i obligatorie existenta. nu ti se pare ciudat ca Gioconda nu a inceput sa fascineze decat la 300 de ani dupa ce a fost pictata? :)dar, vazand cateva din comentariile anterioare si faptul ca Dan Brown sau Sinclair sunt mentionati, am impresia ca sunt pe punctul de a incepe oricum o lupta cu morile de vant. ma retrag dintr-o astfel de discutie.auguri!

    Apreciază

  17. >@merlinlxMultumesc pentru propunere. Am incercar sa o gasesc pe net in format electronic insa nu am reusit … ma poate ajuta cineva in acest sens?Totusi cautarile au avut ceva roade :). Am descarcat citeva lucrari de-ale lui Culianu. Acum citesc "Cult.Magie.Erezii".@MirelaMa intreb ce motiv ar fi avut exegetii si biografii lui Leonardo da Vinci sa spuna minciuni?E posibil ca respectiva bogata florentina sa-i fi pozat pentru un tablou pe care, bineinteles, l-a luat la ea acasa :) Deci conform acestei ipoteze tabloul Monei Lisa nu ar avea nimic in comun cu portretul Lisei Gherardini, sotia lui Francesco del Giocondo …Citisem ca cineva lansase ideea ca e posibil ca portretul lui Salai sa fie facut tot de Leonardo :) … sau de un ucenic din atelier, insa pe baza unui desen initial executat de Leonardo.Povestile astea sunt foarte intortocheate … @anonimGiogione e creditat ca fiind artistul care a pictat primul peisaj din pictura europeana . E vorba de "La Tampesta" ( Furtuna).Am amintit lucrul acesta in postul special dedicat lui Giorgione ( Giorgione muzicianul culorilor) de la "frumoasele estului (1)".Daca Bunavestire e incadrata la capitolul scenelor din viata lui Iiisus atunci pe buna dreptate ma intreb care sunt episoadele special dedicate Fecioarei Maria?!!!!Nu l-am agreat niciodata pe Dan Brown dar consider necesara lectura cartii lui pentru a putea vedea in ce hal a amestecat fictiunea cu adevarul istoric si in ce fel a distorsionat datele din documentePe Sinclair nu l-am citit. Urmeaza sa o fac.

    Apreciază

  18. >"Giogione e creditat ca fiind artistul care a pictat primul peisaj din pictura europeana."wikipedia…"E vorba de "La Tampesta" ( Furtuna)." "ca a pictat primul peisaj din arta vestica – La Tampesta/Furtuna".E la Tempesta."Daca Bunavestire e incadrata la capitolul scenelor din viata lui Iiisus atunci pe buna dreptate ma intreb care sunt episoadele special dedicate Fecioarei Maria?!!!!"Tocmai am spus mai sus motivul, si apoi am dat si exemple de episoade care pot fi incadrate strict intr-un ciclu narativ dedicat Mariei. discutia e ampla.. oricum nu incerc sa conving pe nimeni. multumesc pentru atentia acordata.

    Apreciază

  19. >Da, corect e La Tempesta. Trebuie sa corectez.Nu am luat informatia din wikipedia :) ci dintr-un studiu efectuat de cercetatori de la Galeriile Uffizi, dar daca ai cunostinta de un peisaj in arta renascentista, anterior acestei lucrari executata de Giorgione, nu am nimic de comentat!Ma refer la peisaje propriuzise nu la portrete in care primplanul sa fie ocupat de un personaj femnin/masculin/ iar in fundal sa se zareasca vreun copac, colina inverzita, petec de cer … :)

    Apreciază

  20. >hm, studiul ala se gaseste online? ma intreb de ce au considerat ca "primul" peisaj ever ar fi Tempesta, uitand de Cei 3 filosofi, tot de Giorgione.eu personal prefer sa ma feresc de expresii categorice, "primul", "cel mai" etc. oricum, ca si in cazul celorlalte genuri, emergenta peisajului nu este o poveste atat de simpla..chiar si in Furtuna, raportul om-natura este remarcabil, dar nu stiu ince masura poate fi considerat tabloul un "peisaj" (asa cum se manifesta genul in urmatoarele secole). un exemplu, din perioada renascentista (cum mi-ai cerut): reprezentarile contado-ului din Alegoriile Bunul si Raului Guvernamant, din Sala dei Nove din Palazzo Publico, Siena. http://www.lib-art.com/imgpainting/4/4/13144-effects-of-bad-government-on-the-co-ambrogio-lorenzetti.jpghttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2b/Ambrogio_Lorenzetti_011.jpg

    Apreciază

  21. >@anonimNu stiu daca tii minte de unde a inceput discutia …Afirmai ca " si oricum, in epoca lui Leonardo, pe langa arta laica care deja avea traditia ei proprie, se dezvoltau noi genuri (portretul, peisajul). de aceea nu cred ca se poate face un top al scenelor platite mai bine, pentru ca nu scena era cea care conferea importanta tabloului, ci modul de reprezentare."… iar eu ti-am raspuns ca, practic, in perioada lui Leonardo, peisajul era aproape inexistent ca gen pictural, deci discutia despre cit de bine erau platite tablourile cu peisaje e un nonsens.Se discuta despre comenzile pentru tablouri nu de frescele palatelor :) … ceea ce se vede in linkurile date de tine sunt niste fresce in stil panoramic. Prin peisaj se intelege cred altceva.Dar poate ca va mai trece pe aici Mirela Pete ( ea a facut Facultatea de Arta) si ne va lamuri in problema asta :)Postul despre Giorgione l-am scris cu vreo doi ani in urma iar unele din articolele din care mi-am cules informatiile le-am sters intre timp.Dar ca sa-ti raspund am pornit in cautarea lor. Iata ce se afirma despre Furtuna :"The Tempest has been called the first landscape in the history of Western painting. The subject of this painting is unclear, but its artistic mastery is apparent. "http://hoocher.com/Giorgione/Giorgione.htmPe situl de la Uffizi se spune ca : "This same beauty and significance of landscape is in most of Giorgione’s work, including his Pastoral Concert, The Three Philosophers and The Tempest, which some consider as the first true landscape painting is western art."http://www.virtualuffizi.com/biography/Giorgione.htmIn arta nu e ca in stiintele exacte, adica strict si demonstrabil … asa ca nu vad ce rost are sa ne razboim pe chestiuni asupra carora nici criticii de arta nu cad intotdeauna de acord :)

    Apreciază

  22. >"eu ti-am raspuns ca, practic, in perioada lui Leonardo, peisajul era aproape inexistent ca gen pictural, deci discutia despre cit de bine erau platite tablourile cu peisaje e un nonsens."corect, ar fi fost un nonsens daca eu mentionam numai peisajele. dar am pomenit arta laica + portrete + peisaje."Se discuta despre comenzile pentru tablouri nu de frescele palatelor :)"exemplul meu este o comanda, primita de Ambrogio din partea Consiliului celor Noua.si nu discutam numai de tablouri. imi permit sa iti reamintesc si eu o prima afirmatie de-a ta: "cele mai bine platite lucrari". de asemenea, nu tin minte sa imi fi cerut un exemplu de peisaj realizat pe panza (tablou)."ceea ce se vede in linkurile date de tine sunt niste fresce in stil panoramic.Prin peisaj se intelege cred altceva."respectivele exemple fac parte dintr-un ansamblu alegoric.momentan imi este deja neclar.. ce este pana la urma un peisaj? ce anume face ca exemplul de mai sus sa nu fie un peisaj? exista o diferenta clara intre peisaj si panorama & care este aceea?multumesc ca ai cautat o sursa."the first landscape". la randu-mi, aceeasi expresie – de care m-as feri, cum spuneam inainte – am gasit-o folosita in cazul frescelor lui Ambrogio."In arta nu e ca in stiintele exacte, adica strict si demonstrabil … asa ca nu vad ce rost are sa ne razboim pe chestiuni asupra carora nici criticii de arta nu cad intotdeauna de acord :)"ai dreptate, nu e ca in stiintele exacte. dar critica de arta si istoria artei le vad drept domenii foarte diferite si pana acum am avut senzatia ca discutia noastra se aproprie mai degraba de al doilea domeniu.oricum, imi pare rau ca iei schimbul asta de replici drept o razboire. intentiile mele nu au vizat asa ceva si am vazut altfel lucrurile. dar recunosc ca uneori o discutie care ma pasioneaza ma face sa ma si incapatanez. mea culpa. world peace :D

    Apreciază

  23. >E interesant ca pe marginea unui subiect fierbinte ca 'surisul Monei Lisa' am ajuns sa discutam despre Giorgione si peisajul in pictura renascentista :)Nu am luat schimbul de replici drept o razboire … in acea propozitie foloseam o figura de stil. Ai dreptare cu incapatinarea. Parca te-ai fi nascut in zodia Leului :)

    Apreciază

  24. Pingback: -X- » Blog Archive » Mona Lisa … o farsă ?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s